Cei 100 de candidaţi rămaşi în cursa pentru a deveni, peste 10 ani, primii colonişti ai planetei Marte, se pregătesc pentru cea de-a treia fază de selecţie, a anunţat luni, 6 iunie, societatea olandeză Mars One care se află la originea acestui proiect, transmite AFP.
La acest proiect, care are ambiţia de a se autofinanţa din vânzarea drepturilor de televiziune, s-au înscris iniţial aproximativ 200.000 de persoane din 140 de ţări. După două etape de preselecţie numărul lor a fost redus la 100, iar după cinci zile în care vor fi supuşi unor teste menite să le verifice capacitatea de a munci în echipă, în cadrul celei de-a treia etape de preselecţie, vor rămâne doar 40.
Testele cu care se vor confrunta, dintre care 90% au fost concepute de specialişti ai NASA, nu pot fi rezolvate decât prin munca în echipă, a explicat Norbert Kraft, director medical al Mars One şi membru al comitetului de selecţie.
Candidaţii vor fi selecţionaţi după mai multe criterii: capacitatea de luare a deciziilor, atitudinea în faţa problemelor, moral, starea psihologică, respectarea normelor sociale şi comportamentul atât în timpul probelor cât şi în afara acestora.
Apoi, cei 40 de candidaţi rămaşi vor fi închişi într-un mediu izolat, vor fi intervievaţi şi dintre ei vor fi aleşi 24 de colonişti potenţiali, împărţiţi în şase grupe de câte patru persoane. Mars One a anunţat că prima misiune fără echipaj uman spre Marte va fi lansată în 2018, an în care şi compania californiană Space X, aparţinând miliardarului Elon Musk, a anunţat că va trimite o misiune fără echipaj uman spre Marte.
Primii patru colonişti din cadrul programului Mars One vor pleca spre Planeta Roşie în 2026 şi vor fi urmaţi de alte echipe de câte patru colonişti la intervale de timp de 26 de luni. Fără posibilitatea de a reveni pe Pământ, cei patru colonişti vor trebui să supravieţuiască în nişte mici incinte, să găsească apă, să-şi producă singuri oxigen şi să cultive plante pentru alimentaţie.
Acest proiect nu este lipsit de controverse. În luna martie a anului trecut, unul dintre finaliştii procesului de selecţie, Joseph Roche, astrofizician la Trinity College din Dublin, dezvăluia că procesul de selecţie a viitorilor colonişti a fost o glumă, iar finaliştii sunt încurajaţi să doneze chiar ei bani pentru proiect.
„Mi se pare un coşmar faptul că sunt oameni care continuă să susţină acest proiect şi-i acordă bani şi atenţie, iar apoi se va ajunge inevitabil la momentul în care întregul eşafodaj se va prăbuşi”, declara Roche pentru revista Medium.
„Pentru mine ar fi un coşmar să fiu cumva legat de o astfel de farsă care afectează percepţia publică asupra ştiinţei„, a adăugat el.
Mars One, o organizaţie non-profit cu sediul în Olanda, a primit numeroase critici pentru planul său nerealist de a lansa colonizarea planetei Marte. Omul de ştiinţă olandez Gerard ‘t Hooft, deţinător al premiului Nobel şi iniţial un susţinător al acestui ambiţios proiect, avertiza că este nevoie de mai mult timp decât este prevăzut în proiect pentru a pregăti o asemenea misiune de colonizare a Planetei Roşii, iar costurile vor fi mult mai mari decât cele prevăzute.
Un studiu realizat de cercetători de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) ajungea la concluzia că pionierii vor începe să moară după aproximativ 68 de zile petrecute la suprafaţa lui Marte.
În prezent, în cursa pentru un loc în prima capsulă spaţială care va fi lansată spre Marte au mai rămas 50 de bărbaţi şi 50 de femei, cu vârsta cuprinsă între 19 şi 60 de ani. Dintre aceştia, 39 provin din America de Nord, 31 din Europa, 16 din Asia, 7 din Africa şi 7 din Australia. Printre ei se află şi o româncă, Andreea, de 35 de ani.
Organizaţia Mars One a anunţat că va suporta costurile acestui ambiţios proiect prin realizarea unui eveniment media global ce va urmări derularea etapelor de colonizare a Planetei Roşii. (Text: Agerpres, Foto: mars-one.com)
