Mănăstirea Zamfira

Manastirea-zamfira-01

Numele Mănăstirii Zamfira provine de la donatoarea terenului pe care s-a început construirea acestei vetre monahale, jupâniţa Zamfira soţia unui om de încredere al domnitorului martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Manuil Apostol, care a fost omorât de turci în acelaşi an în care a fost executat la Istanbul domnitorul şi fii săi.

După moartea soţului său, Zamfira a început înălţarea bisericii cu hramul Sf. Treime, în jurul anilor 1716-1720. Biserica a fost terminată de nora sa Smaranda, fiica lui Ion Aga Bălăceanu, potrivit site-ului www.manastirea-zamfira.ro.

Manastirea-zamfira-02
Aşezământul ctitorit de două femei, Zamfira Apostol şi Smaranda Bălăceanu, a fost ridicat pe suprafaţa unei livezi, biserica fiind concepută cu ancadramente din piatră armonios sculptată şi cu pictură exterioară.

Peste ani, mitropolitul Țării Româneşti Nifon (1850-1875; a fost numit spre sfârşitul vieţii arhiepiscop şi mitropolit al Ungrovlahiei, locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei, primat al României şi preşedintele Sfântului Sinod), aflând biserica într-o stare avansată de degradare, a zidit o altă biserică, mai încăpătoare, construind împrejurul ei chilii, în care a adus 36 de maici de la Schitul Roşioara de lângă Filipeştii de Pădure.

Manastirea-zamfira-05

Pictura interioară a bisericii a fost executată de Nicolae Grigorescu, pe când avea vârsta de 18 ani. Biserica a fost sfinţită la data de 8 septembrie 1857, primind hramul Înălţarea Domnului şi Sf. Nifon al Constantinopolului.

Pentru viitorul mare artist român al penelului, aceasta a fost prima exersare în stilul picturii monumentale. Realizând chipurile mai mari ale sfinţilor şi coroanele lor în ulei iar celelalte părţi în frescă, rezultatul a fost că peste puţină vreme fresca s-a degradat, în timp ce părţile lucrate în ulei au rămas.

Dar greşelile de aici nu au mai fost repetate la realizarea picturii următoarei biserici, cea de la Puchenii Mari, unde trecerea timpului a fost suportată de pictură cu mult mai bine, arată sursa citată.

Manastirea-zamfira-07

Ultima restaurare a fost făcută la Mănăstirea Zamfira în 1986, a durat trei ani şi a reuşit să remedieze inclusiv stângăciile intervenţiilor anterioare asupra valoroasei picturi executată de Nicolae Grigorescu.

Istoricul Nicolae Iorga, poate şi pentru că se află la mică distanţă de Vălenii de Munte (17 km), unde îşi avea reşedinţa, poposea adesea la această mănăstire unde şi-ar fi dorit la un moment dat să-şi aibă chiar şi mormântul.

Acest lucru nu s-a întâmplat, dar în curtea Mănăstirii Zamfira se află mormintele familiei istoricului. Aici se află şi mormântul profesorului de muzică psaltică Ștefănache Popescu. La Zamfira a trăit o îndelungată perioadă de timp şi renumitul duhovnic Gavriil Stoica.

Manastirea-zamfira-06

Incinta complexului monastic este de forma unui patrulater cu latura dinspre E-V cu mărimea de aproximativ 170 de metri, celelalte 3 laturi având dimensiuni de aproximativ 130 de metri. În afara acestui spaţiu se găseşte cimitirul vechi, precum şi grădinile ce ţin de mănăstire.

Biserica Sf. Treime, biserica veche, se afla în cimitirul din afara incintei. În prezent, biserica, modificată mult faţă de cea din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, are o formă trilobată, având absidele laterale octogonale (la origine rotunde) cu pereţii laterali ai pridvorului mai distanţaţi.

Manastirea-zamfira-09

Pronaosul, în lungime de aproximativ 2 metri, este prevăzut în laterale cu doua ferestre cu ancadramente de piatră. Trecerea dintre pronaos şi naos este marcată de doi stâlpi cu arcade simple.

Naosul are o lungime de circa 2.5 metri până la catapeteasmă, altarul măsurând tot 2.5 metri.

Pereţii exteriori sunt simpli, zugrăviţi în alb, singurul ornament care poate fi observat sunt două brâie şablonate ce cuprind biserica, cu excepţia pridvorului; primul este situat la 1 metru sub cornişă, iar al doilea la 1.5 metri sub primul.

Manastirea-zamfira-08

Pictura interioară (din cea veche nu s-a mai păstrat nici o urmă), în stil neo-bizantin, este de dată recentă (terminată în 1982) şi a fost executată de către pictorul Mihail-Bogdan Mochulschi. Pe peretele de sud se află o încăpere cu pivniţă folosită drept osuar.

Biserica Sf. Treime nu mai aparţine în prezent mănăstirii, fiind transformată în biserică de mir.

Manastirea-zamfira-04

Mănăstirea Zamfira are şi o colecţie de obiecte bisericeşti: veşminte, haine de demult, cruci, potire şi cărţi vechi, cu valoare de patrimoniu.

Pentru a ajunge la Mănăstirea Zamfira, vizitatorii pot alege ruta DN 1A, aşezământul fiind localizat în satul Zamfira, comuna Lipăneşti, judeţul Prahova, la 2 km V din DN 1A. Din Ploieşti până la mănăstire sunt 19 km. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org, crestinortodox.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *