Malaezia: atracţii turistice, cultură şi gastronomie

Malaezia-14

Malaezia, conform denumirii oficiale, Malaysia, sărbătoreşte, la 31 august, Ziua naţională, aniversând declararea independenţei din 1957.

Atracţii turistice

Cu o suprafaţă totală de 329.750 kilometri pătraţi, ţara cuprinde două teritorii distincte: Malaysia peninsulară, la vest (130.000 kilometri pătraţi) şi statele Sarawak şi Sabah, situate în insula Borneo, la est (circa 200.000 kilometri pătraţi). Cele două regiuni, peninsula Malacca şi partea de nord a insulei Borneo, sunt separate de Marea Chinei de Sud, pe o distanţă de 650 km. Capitala este Kuala Lumpur, un oraş cu o populaţie de circa 1,6 mil. locuitori.

Malaezia-11

Malaezia este una dintre principalele destinaţii turistice din regiune, mândrindu-se cu plaje aurii şi peisaje paradisiace, potrivit alltur.ro. Pădurile tropicale dense din statele estice Sarawak şi Sabah, pe insula Borneo, reprezintă adăposturi pentru viaţa sălbatică şi tradiţiile tribale. Relieful ţării cuprinde numeroşi munţi, incluzând Kinabalu (4.100 m), cel mai înalt vârf din Asia de Sud.

Malaezia-16

Capitala ţării, Kuala Lumpur, impresionează prin amalgamul său de vechi şi nou, infrastructura dezvoltată şi zumzetul străzii. Printre atracţiile oraşului se numără: turnurile Petronas, Piaţa Centrală (Pasar Seni), Sky Bar — Traders, Batu Caves, Moscheea Naţională (Masjid Negara) etc.

Malaezia-15

Una dintre cele mai importante atracţii din capitala malaeziană sunt Turnurile Petronas, care, cu o înălţime de 451 de metri, au fost, în perioada 1998-2004, cele mai înalte turnuri gemene din lume. Turnurile au 88 de etaje, câte 29 de lifturi duble de mare viteză în fiecare clădire şi câte 10 scări în fiecare. Unul dintre cele două turnuri (Turnul 1) este ocupat de compania Petronas şi de companiile afiliate, în timp ce celălalt (Turnul 2) are spaţiile de birouri închiriate unor mari companii, precum Huawei Technologies, Al Jazeera în limba Engleză, Bloomberg, Boeing, IBM, Khazanah Nasional Berhad, McKinsey & Co, Microsoft, Reuters etc.

Malaezia-17

Tot în capitală, vizitatorii pot face o plimbare pe Sky Bridge, podul care face legătura între etajele 41 şi 42 al Hotelului Traders, aflat la 170 de metri de sol, acesta fiind şi cel mai înalt din lume de acest fel. De la etajul 86, unde este puntea de observare, se poate, de asemenea, admira oraşul. O panoramă deosebită este oferită de luxosul bar Sky Bar, aflat la etajul 33 din Hotelul Traders.

Malaezia-02

Situate la 11 kilometri de Kuala Lumpur, în interiorul unui deal de calcar, peşterile Batu (Batu Caves) cuprind trei peşteri mai mari şi alte câteva mai mici. Peştera catedrală, cea mai mare din Batu Caves, adăposteşte mai multe altare hinduse şi are o boltă uriaşă. Aici are loc, de obicei în ianuarie, cel mai mare festival hindus, Thaipusam, care atrage zeci de mii de vizitatori şi de credincioşi. Fauna peşterii este unică în lume şi include păianjeni Liphistiidae, macaci şi lilieci, în timp ce în exteriorul Batu Caves se află cea mai înaltă statuie a zeităţii hinduse Murugan (42,7 m), scrie site-ul www.ghiduri-turistice.info.

Malaezia-13

Finalizată în 1965, cu o capacitate de 15.000 de oameni şi grădini spaţioase, Moscheea Naţională din Kuala Lumpur oferă o privelişte de vis asupra oraşului. Construcţia are la bază Marea Moschee din Mecca, cu 48 de mici domuri, iar acoperişul în formă de umbrelă semi-desfăcută simbolizează cei cinci stâlpi ai islamului şi cele 13 state ale Malaeziei, mai scrie site-ul extravita.ro.

Piaţa Centrală (Pasar Seni) din capitala malaeziană, una dintre cele mai cunoscute zone din Kuala Lumpur, construită în 1928 şi renovată în 1980, cuprinde în prezent o multitudine de magazine unde se pot găsi de la eşarfe, măşti, suveniruri şi haine până la mici restaurante, scrie site-ul extravita.ro.

Malaezia-09

Cei interesaţi de gastronomie pot merge pe strada Jalan Bator, faimoasă pentru mâncare, cu multe restaurante cu preparate din fructe de mare, carne, mâncare chinezească, indiană, malaeziană, grătar, fructe etc.

Situată în largul coastei de nord-vest a Malaeziei peninsulare, Insula Penang oferă, la rândul ei, o gamă variată de atracţii turistice. Capitala George Town atrage cu numeroasele case şi biserici din secolul al XIX-lea, temple şi moschei coloniale, pentru care a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Tot aici poate fi găsit şi micuţul sat pescăresc Teluk Bahang, dar şi cel mai mare templu budist din sud-estul Asiei (Kek Lok Si — Temple of Supreme Bliss), Grădina Botanică şi multe plaje (Batu Feringghi).

Malaezia-07

O altă destinaţie turistică importantă este Langkawi, un arhipelag situat în Marea Andaman, la aproximativ 30 km în largul coastei de nord-vest a Malaeziei. Arhipelagul cuprinde două zone insulare: insulele de sud, foarte vizitate de turişti şi insulele de nord-est, fără trafic turistic.

Malaezia-05

Unele dintre cele mai populare plaje din Langkawi sunt Pantai Cenang, Pantai Tengah, Burau Bay, Pantai Kok şi Datai Bay. Golful Burau Bay, care are un afloriment stâncos, este locul preferat al păsărilor migratoare din Langkawi, în timp ce Pantai Kok este o plajă liniştită, cu un fundal de dealuri de calcar, scrie alltur.ro.

Cultură şi gastronomie

Țara este împărţită în 13 state şi trei teritorii federale: Kuala Lumpur, Insula Labuan şi Teritoriul administrativ federal Putrajaya. Capitala este la Kuala Lumpur, oraş cu o populaţie de circa 1,6 mil. locuitori.

Malaezia-10

Malaezienii, fiind descendenţi ai proto-malaezienilor şi ai emigranţilor indieni, thailandezi, arabi şi chinezi, au o cultură influenţată într-o mare măsură de vecini. Influenţa Indiei hinduiste a fost colosală, iar malaezienii au fost aproape toţi convertiţi la hinduism, înainte să aibă loc trecerea la Islam, survenită în secolul al XV-lea, potrivit www.flyingdusun.com.

De asemenea, timp de 2.000 de ani, legăturile dintre Arhipelagul Malaezian şi India au avut ca rezultat frecvente căsătorii mixte, în special cu tamili şi gujerati. În statele nordice, Perlis şi Kedah, căsătoriile mixte cu populaţia thailandeză sunt foarte comune. Acest amestec exotic a dus la dezvoltarea unei bucătării excepţionale.

Malaezia-01

Astfel, bucătăria malaeziană reflectă de fapt societatea sa cosmopolită, ea întâlnindu-se de mult timp cu gastronomia chineză, indiană, nyonya, dar şi cu cea indoneziană sau thailandeză. În acest sens, de exemplu bucătăria nyonya, rezultat al mariajului dintre migranţii chinezi şi femeile malaeziene, s-a adaptat bucătăriei malaeziene, ea fiind indisociabil legată de condimente, potrivit site-ului www.directmalaisie.com. Dintre acestea, cel mai des folosite sunt sosul de soia şi laptele de cocos. Laptele de cocos, numit santan, este baza mâncărurilor numite lemak, feluri de mâncare aromate cu condimente ne-iuţi, în care laptele de cocos este adăugat pentru a îmbogăţi sosul.

Malaezia-08

Bucătăria indiană răspândită în toată Malaezia are influenţe din nordul şi din sudul Indiei, cele mai cunoscute specialităţi fiind murtabak (galete învelite în carne şi amestecate cu ouă, condimente şi usturoi), tandoori (pui marinat în iaurt condimentat şi apoi dat la cuptor), roti canai (clătite coapte sărate sau dulci, asemănătoare, în anumite variante, cu clătitele bretone).

Malaezia-04

Bucătăria chineză din Malaezia este, de asemenea, prezentă în numeroasele restaurante cu specific. Dintre specialităţile chinezeşti întâlnite în restaurantele malaeziene amintim: wan tan mee (specialitate pe bază de tăiţei, soia, carne de porc afumată şi creveţi), kway teow (bazat pe tăiţei de orez prăjiţi împreună cu fructe de mare şi amestecaţi cu ouă, soia şi arpagic chinezesc), popiah (rulou de primăvară dulce-sărat, gătit fie prin prăjire, fie la aburi).

Malaezia-03

Printre ingredientele cele mai folosite de bucătăria etnicilor malaezieni, care aseamănă bucătăria malaeziană cu cea thailandeză, dar şi cu cele din Cambodgia, Indonezia şi Vietnam, se numără: lemongrass-ul, ghimbirul, usturoiul, şalotele, galangalul, pandanus, curcuma, daun kemangi (o varietate de busuioc), frunze laksa, limete kafru. Ardeii iuţi sunt, de asemenea, folosiţi din belşug, aceştia fiind adesea pisaţi, împreună cu alte ingrediente, pentru a forma o pastă iute şi condimentată, numită sambal.

Malaezia-06

Un element principal al multor reţete este pasta de tamarind, assam jawa, extrasă din păstăile de tamarind, care dă un gust acrişor, fiind ideal mai ales pentru preparatele din peşte şi din fructe de mare.

Orezul, servit la micul dejun, prânz dar şi la cină este, la fel ca în alte ţări sud-asiatice, alimentul de bază. Unul dintre orezurile cunoscute este nasi lemak, un orez gătit în lapte de cocos (santan), aromat cu frunze de pandanus şi servit ca garnitură pentru sambal ikan bilis (hamsii uscate gătite în sambal), felii de castravete, ouă fierte tari şi alune. O altă mâncare foarte populară sunt fructele de mare (creveţii, calamarii şi peştele).

Malaezia-18

Ayam masak merah, asemănător puiului cacciatore italian, dar mult mai picant, este preparat din bucăţi de pui rumenite mai întâi, iar apoi fierte în sos de roşii picant. Se serveşte cel mai adesea cu nasi tomato (orez cu roşii).

Satay este considerat o mâncare cu specific naţional şi este făcut din frigărui de vită marinate şi apoi rumenite, peste care se pune un sos făcut din arahide, mai scrie www.directmalaisie.com.

Malaezia-20

Malaezia este, în egală măsură, o ţară a peştelui şi a racilor, gătiţi în foarte multe feluri. De exemplu, la Kuala Lumpur, putem descoperi numeroase specialităţi de Jalan Alor, în timp ce în Malaezia peninsulară sau la Borneo, fructele de mare şi peştele exotic sunt la ordinea zilei: Tiger Prawns, în arhipelagul Langkawi, sau castravetele de mare, în Sarawak din Borneo.

În ceea ce priveşte ritualul de mâncat, multe dintre etniile malaeziene nu mănâncă la masă, ci pe o rogojină aşezată direct pe pământ, drept farfurii servind adesea coji de banană. Malaezienii mănâncă în general cu mâna (doar mâna dreaptă) şi, dacă e să folosească tacâmuri, atunci vorbim doar despre lingură şi furculiţă. Cuţitul, considerat semn al violenţei, este exclus.

Malaezia-21

Indicaţia de comportament pentru situaţia în care ne aflăm la masă, la gazde malaeziene, este să urmărim discret gesturile gazdei, să mâncăm încet şi să încercăm să nu dăm afară din gură sambal-ul prea condimentat sau prea iute. Dacă gazda scuipă oasele şi resturile cu multă dexteritate şi zgomot pe masă, atunci avem dreptul să facem şi noi la fel.

Etnicii malaezieni, musulmani, se conduc după principiile Coranului şi, prin urmare, nu consumă carne de porc şi alcool. Animalele a căror carne poate fi mâncată trebuie sacrificate după un ritual tradiţional. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/ Tourism Malaysia)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *