Luna martie

ziua-femeii

Luna martie este a treia lună a anului în calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 12 ore, iar noaptea are 12 ore. Denumirea lunii martie vine din latinescul “martius“, numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter şi al Junonei, fiind una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Jupiter şi Quirinus).

Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renaşterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului şi al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie “Elaphebolion”.

Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună, abia în anul 45 î.Hr., Iulius Cezar a introdus Calendarul iulian, anul începând la 1 ianuarie. Mai mult timp, decât numele efemere date de împăraţii romani, au rezistat numele introduse de Carol cel Mare, regele francilor. El a redenumit toate lunile cu denumiri agricole în vechea limbă germană. Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea şi, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel, “Lentzinmanoth” – luna împrumutată – a corespuns lunii martie.

Martie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna februarie, cu excepţia anilor bisecţi, şi ca luna noiembrie în fiecare an. În tradiţia noastră populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.

martisor-traditional

Prima lună a calendarului roman şi a treia a celui iulian şi gregorian, este dedicată lui Mars zeul războiului. Denumirile zonale ale lunii – Mart, Mărţişor, Martiu – păstrează rădăcina lingvistică a cuvântului originar sau exprimă trezirea la viaţă a naturii înconjurătoare şi încolţirea seminţei semănate – Germinar, Geminariu.

Românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie. La 1 Martie, în calendarul ortodox, este ziua Evdochiei, o femeie martir, numită şi Dochia. Sărbătoarea este de fapt apriori timpurilor creştine, iar Dochia este un personaj păgân. Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite şi Zilele Babei.

Prima zi a primăverii a fost sărbătorită încă de acum 8.000 de ani, conform descoperirilor arheologice. Cuvântul “mărţişor” are origini latine şi este numele popular al lunii martie. Celebrarea mărţişorului are loc în prima zi a lunii martie, considerată prima lună a primăverii. Simbolul şnurului realizat din două părţi răsucite a fost iniţial folosit de daci înainte ca romanii să-i cucerească. Pe atunci, şnurul era alcătuit din alte două culori: alb şi negru.

Culoarea neagră reprezenta lâna neagră dată de Baba Dochia nurorii sale şi simboliza întunericul iernii. Partea albă simboliza lumina primăverii. Lâna s-a schimbat, conform legendei, din negru în alb prin sacrificiul fetei. Din această cauza partea roşie din mărţişor reprezintă sângele şi sacrificiul, şnurul schimbându-şi culorile din negru cu alb în roşu cu alb. În zilele noastre, mărţişorul este un simbol al primăverii, roşul înseamnă iubirea, iar albul divinitatea. Sărbătoarea Mărţişorului simbolizează renaşterea vieţii, reîntoarcerea la viaţă.

O altă sărbătoare importantă a lunii martie este Ziua Internaţională a Femeii, aniversată la 8 Martie, care a apărut la începutul anilor ’20, ca urmare a mişcărilor sindicale, cu scopul de a promova egalitatea dintre sexe.

trandafiri-8Martie

În luna martie începe aratul, semănatul, se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat şi se “retează” fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă şi mobilă, în special Mucenicii sau Sfinţii, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi şi de o mare frumuseţe.

Tradiţia populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură în tot atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar în câte zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paşti, şi în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde şi poame. Dacă în luna martie nu va ploua, va fi o recoltă bogată de grâu.

Echinocţiul de primăvară în 2014 are loc la 20 martie: 18 h 57 m. Primăvara începe odată cu echinocţiul de primăvară. Acesta marchează începutul primăverii astronomice ce durează 92,75 zile. Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv punctul autumnal. De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. Echinocţiul de Primăvară, reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Cuvântul “echinocţiu” derivă din cuvântul francez “équinoxe”, care, la rândul lui provine din latinescul “aequinoctium”, format din “aequus” – “egal” şi “nox”, “noctis” – “noapte”. Din punct de vedere astrologic are loc trecerea Soarelui din zodia Peştelui în zodia Berbecului. Asistăm astfel la sfârşitul şi începutul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite.

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

ghiocei

Tradiţiile spirituale afirmă ca orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Soarele – Luna

Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, şi de apus, când Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfinţit, scăpătatul Soarelui. Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m şi apune la ora 18 h 03 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6 h 00 m şi apune la ora 18 h 41 m.
În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peştilor şi sfârşeşte în semnul Berbecului. La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului care se încheie la 20 aprilie.

Luna – reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 1 martie – Lună Nouă (Luna începe să crească) – 10 h 00 m; la 8 martie – Luna la Primul Pătrar 15 h 30 m; la 16 martie – Lună Plină (Luna începe să descrească) 16 h 06 m; la 24 martie – Luna la Ultimul Pătrar 19 h 06 m; la 30 martie – Lună Nouă (Luna începe să crească) – 21 h 48 m.

luna-plina
Lună Nouă

În această lună, faza de Lună Nouă (când Luna începe să crească) are loc de două ori, un eveniment mai rar întâlnit. Prima fază a Lunii, când aceasta este invizibilă cu ochiul liber, este numită de români: Lună Nouă, Lună Tânără, Lună în Două Coarne şi Crai Nou.

Prin continuarea revoluţiei sinodice sau Lunaţiei, apare, în direcţia unde apune Soarele, o mică zonă a emisferei lunare luminată ca o seceră subţire, care creşte, noapte de noapte, până la faza de Lună Plină.

În Calendarul lunar, mai vechi decât Calendarul solar, zilele se numărau pe nopţi, începând cu apariţia pe cer a Lunii Noi. Dintre reminiscenţele lunare ale Calendarului popular cea mai interesantă pare a fi numele de Duminica Tânără, denumire dată primei duminici cu Lună Nouă sau care urmează după Luna Nouă.

Într-un an solar sunt 13 lunaţii şi, ca urmare, 13 Duminici Tinere. În această perioadă se făceau vrăji şi descântece, în care se invocau astrul nocturn, prin formule recitative. Tot în această perioadă se seamănă plantele care cresc şi rodesc “în sus”, la suprafaţa solului (secara, grâul, porumbul). Vechiul calendar agrar împarte anul în două sezoane: vara şi iarna.

Vara începe la echinocţiul de primavară (Măcinici în Calendarul Iulian sau Ziua Cucului în cel Gregorian), cu miezul la solstiţiul de vară (Sfinţii Mărunţi în Calendarul Iulian sau Drăgaica, Sânzienele în Calendarul Gregorian) şi se încheie la echinocţiul de toamnă (Ziua Crucii sau Cârstovul Viilor). Iarna, anotimpul agrar steril, debutează la echinocţiul de toamnă, are miezul la solstiţiul de iarnă (Sânnicoară în Calendarul Iulian, Crăciunul în Calendarul Gregorian) şi se încheie la echinocţiul de primăvară când începe un nou ciclu agrar. (Text: Agerpres, Foto: blog.bebebliss.ro, wide-wallpapers.net, muzeulmedias.files.wordpress.com, completehealthcircle.files.wordpress.com, globalcoachcenter.files.wordpress.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *