Luna MARTIE

ghiocei

Luna martie este a treia lună a anului în calendarul gregorian şi are 31 de zile, ziua are 12 ore, iar noaptea are 12 ore.

Denumirea lunii martie vine din latinescul ”martius”, numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter şi al Junonei, una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Jupiter şi Quirinus). Grecii numeau luna martie ”Elaphebolion”.

Înainte de anul 45 î.Hr., când odată cu introducerea Calendarului iulian a fost modificată şi luna de început a anului, anul începea cu luna martie.

Martie începe în fiecare an cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna februarie, cu excepţia anilor bisecţi, şi ca luna noiembrie.

În tradiţia noastră populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.

Soarele – Luna

Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, şi de apus, când Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfinţit, scăpătatul Soarelui.

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6h53m şi apune la ora 18h04m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6h58m şi apune la ora 19h42m.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, 27 martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (30).

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peştilor şi sfârşeşte în semnul Berbecului.

În acest an luna martie este marcată de producerea a două eclipse.

Prima este o eclipsă totală/parţială de Soare, care începe pe 8 martie, la 23h20m (UT), având punctul maxim la 02h00m (UT), pe 9 martie. Durata totală maximă a fenomenului este de 04m09s. Poate fi observată din Svalbard şi Insulele Feroe. Eclipsa va fi vizibilă ca eclipsă parţială în sudul şi estul Asiei, Oceanul Pacific şi Oceanul Indian.

A doua eclipsă a lunii martie este una de Lună prin Penumbră, care se produce la 23 martie. Începe la 12h01m, durata totală fiind de 04h15m. Ea poate fi observată în Asia, Australia, Oceanul Pacific şi vestul Americii.

Primăvara astronomică începe odată cu echinocţiul de primăvară, care are loc la 20 martie: 06h30m.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

ziua-femeii

Echinocţiul de primăvară în 2016 are loc la 20 martie: 06 h 30 m

Primăvara începe odată cu echinocţiul de primăvară. Acesta marchează începutul primăverii astronomice ce durează 92,75 zile.

Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv punctul autumnal.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. Echinocţiul de Primăvară, reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Cuvântul “echinocţiu” derivă din cuvântul francez “équinoxe”, care, la rândul lui provine din latinescul “aequinoctium”, format din “aequus” – “egal” şi “nox”, “noctis” – “noapte”.

Din punct de vedere astrologic are loc trecerea Soarelui din zodia Peştelui în zodia Berbecului. Asistăm astfel la sfârşitul şi începutul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite.

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Tradiţiile spirituale afirmă ca orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea.

La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. (Text: Agerpres, Foto: completehealthcircle.files.wordpress.com, blog.bebebliss.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *