Luna aprilie

flori-aprilie

Luna aprilie este a patra lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Aprilie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca luna iulie, în toţi anii, şi ca ianuarie în anii bisecţi. Este numită de popor Prier (de la latinescul aprilis) şi Florar.

Aprilie, ca şi celelalte nume oficiale ale lunilor, e de origină slavo-greacă, potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române. Este posibil ca această lună să se fi numit iniţial “aphrilis”, nume ce deriva din Afrodita, zeiţă din mitologia greacă.

În timpul romanilor, Nero a redenumit “Aprilis” (aprilie) – ca “Neroneus”. Înainte de anul 700 î.Hr., luna aprilie era a doua lună a anului în calendarul roman şi avea 29 de zile. După ce Iulius Cezar a introdus calendarul iulian în 45 î.Hr., luna aprilie avea 30 de zile şi devenea a patra lună a anului.

Soarele – Luna

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6:58 şi apune la ora 19:42, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6:07 şi apune la ora 20:19.

Luna – reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 04 aprilie – Lună Plină (Luna începe să descrească), 15h06m; la 12 aprilie – Luna la Ultimul Pătrar, 06h44m; la 18 aprilie – Lună Nouă (Luna începe să crească), 21h57m; la 26 aprilie – Luna la Primul Pătrar, 02h55 m. La 4 aprilie se produce o eclipsă totală de Lună (03h29m), vizibilă în Asia, Australia, Oceanul Pacific, America de Nord şi America de Sud. La 21 aprilie se face trecerea în semnul zodiacal “Taur”.

Tradiţia populară

În tradiţia noastră populară, luna aprilie se numeşte: prier, florariu, traista-n băţ. Luna aprilie înseamnă timp favorabil prielnic holdelor şi turmelor de vite. Continuă semănăturile de primăvară, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară ţarcurile şi oboarele pentru vite.

Când vremea e înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături, potrivit prezicerilor din tradiţia populară, aprilie anunţă sărăcie, recolte slabe. Dacă vremea este frumoasă şi călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu îngheţuri, iar vara va fi furtunoasă.

Anul acesta, în prima duminică a lunii aprilie, creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile, pe data de 5 aprilie, urmată de marea sărbătoare a Sfintelor Paşti (12-14 aprilie). Săptămâna dinaintea Sfintelor Paşti se numeşte Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, fiind marcată de o serie de slujbe religioase, prin care se face pomenirea Patimilor şi Răstignirii Mântuitorului. Săptămâna care urmează Sfintelor Paşti este denumită Săptămâna Luminată. Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată reprezintă perioada cea mai importantă şi cea mai sfântă din viaţa creştinilor.

Sărbătorile din aprilie cu dată fixă sunt: Ziua Păcălelilor, Antipa, Sângiorzul Vacilor, Sângiorz, Marcul Boilor, iar cele cu dată mobilă: Lăzărelul, Moşii de Florii, Floriile, Joimari, Paştele, Paştele Blajinilor, Matcălăul, Ropotinul Testelor, care cuprind numeroase obiceiuri şi practici tradiţionale grupate în două scenarii rituale de înnoire a timpului: Paştele şi Sângiorzul. (Text: Agerpres, Foto: blog.dormify.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *