Leacuri din grădină: VIŢA-DE-VIE

vita-de-vie

Cunoscută pentru valoarea medicinală şi nutriţională de mii de ani, viţa-de-vie este apreciată şi astăzi pentru puterea de vindecare, atât a fructelor, cât şi altor părţi ale sale.

În medicina populară europeană este cunoscut un unguent realizat din seva de vie pentru a trata boli ale pielii şi ale ochilor.

Viţa-de-vie (Vitis vinifera L.) este o specie de plante din familia Vitaceae, originară din regiunea mediteraneană, Europa Centrală şi sud-vestul Asiei, din Maroc şi Spania până în sudul Germaniei şi în nordul Iranului.

Este de fapt o liană care poate atinge o înălţime de 35 de metri. Această plantă are frunze mari, zimţate. Fructele, numite struguri, sunt formate din boabe mici care cresc pe un ciorchine, de culori diferite atunci când sunt coapte, în funcţie de soi.

Specia sălbatică se găseşte în păduri umede şi pe malurile apelor curgătoare. De mii de ani fructul este recoltat pentru proprietăţile sale nutriţionale, dar şi medicinale.

Frunzele de viţă-de-vie conţin: taninuri catehice, antociani, esteri ai acizilor hidroxicinamici, acid tartric, săruri minerale.

În pulpa bobului de strugure, dar mai ales în coajă şi în seminţe, se găsesc aproape toate vitaminele, în cantităţi mai mari fiind vitamina C, grupul de vitamine B, vitaminele D, K, E şi F, dar şi un conţinut bogat în apă (81%), datorită căruia strugurii sunt recomandaţi pentru menţinerea unei bune hidratări a corpului şi implicit a pielii. Nu lipsesc din compoziţia fructului cloruri, fosfaţi, ioduri de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, cupru, zinc, fier şi seleniu, alături de aminoacizi, quercitine, acid malic, tartic şi coenzima Q10. Sâmburii şi coaja strugurilor (mai ales cei roşii) conţin resveratrol, quercitină şi pterostilben, antioxidanţi, potrivit www.drugs.com.

Frunzele acestei plante se folosesc în diverse preparate culinare, dar şi sub formă de infuzie sau decoct. Frunzele proaspete se pot pune la macerat în alcool de 60 de grade, timp de 15 zile, obţinându-se o tinctură, care se administrează pentru afecţiuni cardiovasculare, tulburări circulatorii, hemoragii diverse etc.

Insuficienţa venoasă se tratează cu frunze de viţă-de-vie roşie. În 1994, cercetătorii italieni au demonstrat că antocianinele, care se găsesc în aceste frunze previn lezarea capilarelor de către radicalii liberi.

În scopuri terapeutice s-a folosit, din cele mai vechi timpuri, seva viţei-de-vie pentru tratarea bolilor de ochi (cataractă, conjunctivite acute şi cronice) şi de piele (pete pigmentare, eczeme, psoriazis, cancer de piele), având acţiune antitumorală, regenerantă, revigorantă, detoxifiantă. Strugurii necopţi s-au folosit în cazuri, precum inflamaţiile gâtului, bolilor infecţioase având acţiune: antiseptică, decongestivă, antimicrobiană în caz de angine.

Frunzele sunt indicate în: hipertensiune arterială, metroragii, hipermenoree, combaterea obezităţii, flebite, litiază biliară, diaree, constipaţie. Frunzele verzi zdrobite se folosesc pentru oprirea hemoragiilor, pentru tratarea plăgilor şi a rănilor, grăbind vindecarea acestora, potrivit www.medicinalplants-pharmacognosy.com. Ceaiul de frunze de viţă-de-vie roşie este folosit în medicina populară la tratarea tulburărilor menopauzei şi pentru combaterea hemoragiilor uterine.

Seva de primăvară obţinută prin colectarea sucului din coardele viţei tăiate proaspăt se poate utiliza contra litiazelor urinare şi biliare şi ca soluţie pentru îngrijirea ochilor.

Extractul de muguri de viţă-de-vie este eficient în tratarea anginelor, rinofaringitelor recidivante, în reumatismul articular acut cu valori ridicate ale ASLO (valori ridicate ale streptolizinelor), artritei la nivelul articulaţiilor mici, artritei deformante, imunodeficienţei, leucocitozei, limfocitozei, anemiei.

Seminţe de struguri, în special, oferă unul dintre cei mai puternici antioxidanţi, proantocianidinele, o clasă specială de bioflavonoide solubile în apă. Studiile au demonstrat activitatea antioxidantă a acestora este de 20 de ori mare decât a vitaminei C şi de 50 de ori mai mare decât a vitaminei E, având un rol important în stabilizarea colagenului şi în menţinerea elastinei şi fiind utile în combaterea răcelii şi a alergiilor.

Extractul din sâmburi de struguri acţionează asupra bunei funcţionări a celulelor nervoase. Consumul zilnic de struguri poate preveni degradarea memoriei, reducând riscul de a face demenţă, inclusiv Alzheimer. Studiile de laborator au demonstrat că unul dintre polifenoli conţinuţi în extractul de seminţe de struguri numit resveratrol, interferează cu creşterea celulelor canceroase şi diviziunea acestora, provocând dezintegrarea mai rapidă a unor celule canceroase, decât în mod obişnuit. În plus, poate bloca, de asemenea, enzime care prelungesc supravieţuirea mai multor tipuri de celule canceroase, potrivit www.herbwisdom.com.

Datorită compoziţiei complexe, fructele menţin sănătatea ficatului, fiind un remediu împotriva litiazei biliare, benefic pentru sănătatea rinichiului, scăzând aciditatea urinei. Substanţele din struguri, în special din cei roşii şi negri, pot combate eficient infecţiile virale şi au efect antibacterian.

Stafidele (struguri copţi stafidaţi) se folosesc în tratarea tuberculozei şi a constipaţiei.

Strugurele este, de asemenea, un fortifiant al inimii, al vaselor de sânge, dar şi al plămânilor, având efect antiasmatic. Datorită polifenolilor, strugurii negri protejează inima şi previn formarea cheagurilor de sânge, reducând astfel şi riscul de infarct şi de accident vascular cerebral. Uleiul din sâmburi de struguri este recomandat în afecţiunile cardiovasculare. Strugurii roşii previn apariţia aterosclerozei.

Strugurii, foarte bogaţi în fibre şi minerale, sunt un veritabil laxativ, mai ales cei negri. Grăbesc eliminarea produşilor incomplet metabolizaţi ce pot deveni toxici pentru organism, având efect diuretic. Au de asemenea efect antiinflamator asupra articulaţiilor, reglează temperatura corporală, acţionând şi ca antifebril.

Datorită acestor calităţi de medicament universal, consumul regulat de struguri poate creşte considerabil speranţa de viaţă. Seminţele fructelor sunt foarte eficace împotriva îmbătrânirii, luptând împotriva radicalilor liberi, sunt folosiţi cu succes în lumea cosmeticelor. În plus, vitamina PP, prezentă în struguri, este excelentă pentru ten şi pentru prelungirea bronzului.

Contraindicaţii: Dieta cu struguri nu este indicată pentru persoanele care suferă de diabet, probleme renale grave, hipertensiune, retenţie de apă, colită şi diaree cronică.(Text: Agerpres, Foto: botanichka.ru)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *