Leacuri din grădină: VIŞINE

visine

Cu gustul lor dulce-acrişor, vişinele sunt fructele potrivite pentru zilele calde de vară. Cea mai veche menţiune scrisă despre vişin datează din anul 340 î.Hr., într-o lucrare a lui Aristotel, în care se descrie tehnica de înmulţire a acestuia. Vişinul (Prunus cerasus) este un arbore fructifer din familia rozaceelor (Rosaceae), originar din zona corespunzătoare nordului Iranului şi Turkmenistanului.

Este mai rezistent decât cireşul, cu care este înrudit. Este cultivat pentru fructele sale, denumite vişine, care sunt globuloase, de culoare roşie-purpurie, cu nuanţe spre negru şi cu gust acru-dulce.

Cele mai multe soiuri de vişin provin din vişinul comun (Cerasus Vulgaris Mill.), care se întâlneşte numai în stare cultivată. Vişinele conţin: apă, zaharuri, acizi, substanţe tanoide, proteine, pectine, săruri minerale, provitamina A, vitaminele B1, B2, C, PP, acid folic, vitamina E. Ele au o valoarea energetică de circa 63 kcal la 100 g. Din vişine se prepară sucuri, dulceaţă, compot, gem, vişinată, sirop, precum şi dulciuri preferate de mulţi dintre noi: îngheţată, şerbet, spumă, sufleu.

În scop terapeutic, de la vişin se folosesc codiţele fructelor, frunzele şi scoarţa ramurilor tinere. Frunzele de vişin, bine uscate şi mărunţite, se folosesc, sub formă de decoct, prin fierbere timp de 15 minute, pentru un ceai diuretic, dar, datorită iodului şi potasiului, ceaiul se foloseşte şi în tratarea afecţiunilor cardiace şi a diareei. Scoarţa de pe ramurile tinere, bine uscată şi mărunţită, se fierbe, obţinându-se un ceai excelent împotriva febrei.

Codiţele fructelor de vişin conţin săruri de potasiu, derivaţi flavonici şi tanin de natură catehică, acestea determinând folosirea lor în ceaiuri diuretice, sub formă de infuzie. Datorită taninului, ceaiul de codiţe de vişine are şi proprietăţi astringente, folosindu-se şi în caz de diaree.




Fructele, vişinele, au efecte terapeutice, contribuind la întârzierea procesului de îmbătrânire prin îmbunătăţirea compoziţiei chimice a sângelui, la ameliorarea sau chiar vindecarea bolilor renale, hepatice, diabetice, cardiovasculare şi la atenuarea stresului psihic şi a anemiei. Vişinele conţin de 19 ori mai mult betacaroten decât afinele.

Betacarotenul este un precursor al vitaminei A, care protejează vederea şi menţine elasticitatea pielii, împiedicând formarea ridurilor. De asemenea, vişinele conţin foarte mulţi antioxidanţi care protejează împotriva radicalilor liberi ce pot afecta celulele organismului şi duc la îmbătrânirea prematură a acestora, favorizând instalarea diferitelor tipuri de cancer.

Cura de vişine (fructe proaspete sau suc) este indicată diabeticilor datorită vitaminei E şi levulozei. Potasiul pe care îl conţin contribuie la furnizarea unei cantităţi de energie optimă organismului, dar şi la arderea caloriilor. Prin urmare, vişinele ajută la reducerea ţesuturilor adipoase. Ele au rolul de a reface fibrele musculare, ajutând organismul să se relaxeze şi să slăbească, în acelaşi timp. Sucul de vişine cu lapte se foloseşte în tratarea artritelor, în stările febrile, bronşite, astm bronşic. În plus, vişinele ne feresc şi de insomnie.

Acestea pot reduce durerea mai bine decât aspirina şi pot oferi protecţie antioxidantă comparabilă cu suplimentele alimentare, precum vitamina E. Sucul de vişine e la fel de bun ca ibuprofenul sau ca unele medicamente antiinflamatorii. Fructele sunt recomandate în afecţiuni precum artrita, guta, dureri musculare, dureri de spate. Ele susţin buna funcţionare a creierului şi a vaselor sanguine.

Antocianidele din componenţa vişinelor sunt responsabile pentru culoarea intensă a acestor fructe, iar valoarea medicală constă în efectul antioxidant, prevenind efectele negative ale radicalilor liberi şi reducând riscul apariţiei bolilor cronice. Antocianidele echilibrează ritmul cardiac şi previn creşterea tensiunii arteriale.




Atunci când consumăm vişine trebuie să ţinem cont de faptul că acestea sunt pe lista fructelor pe care se pot găsi cantităţi mari de reziduuri de pesticide, de aceea se recomandă spălarea lor cu foarte multă apă. Nu sunt recomandate persoanelor cu aciditate ridicată a sucului gastric. Consumul de vişine nu trebuie exagerat. 200 de grame de vişine pe zi sunt suficiente. (Text: Agerpres, Foto: zahrady-rihacek.cz)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *