Leacuri din grădină: VALERIANA

valeriana

Valeriana este cunoscută pentru calităţile sale sedative şi capacitatea sa de a relaxa sistemul nervos central şi grupele musculare netede. Planta este considerată un tratament valoros pentru insomnie, având o tradiţie de sute de mii de ani.

Valeriana officinalis, numită popular odolean sau gura porumbelului, este o specie de plante erbacee perene din familia Valerianaceae. Genul cuprinde aproximativ 150 de specii, care sunt distribuite pe scară largă în zonele temperate ale lumii. Planta este originară din Europa şi din nordul Asiei şi creşte spontan, în locurile umede, cu pământ afânat, pe marginile şanţurilor şi a râurilor din zonele de deal şi de munte.

Pentru terapie cantităţile recoltate din flora spontană nu sunt suficiente, motiv pentru care se cultivă pe suprafeţe mari, inclusiv la noi în ţară.

Este o plantă ierboasă, înaltă între 70 şi 170 cm, cu florile de un roz palid, având un miros slab-dulceag, la fel ca şi frunzele. Înfloreşte în perioada iunie-august. Rădăcina este puternică şi bine dezvoltată având şi ea un miros specific: dulceag-înţepător şi destul de neplăcut, uşor emetic. Rădăcina se recoltează la sfârşitul lui septembrie, începutul lui octombrie.

Peste 120 de componente chimice se găsesc în valeriană, fiind o plantă foarte complexă. Principalele substanţe active sunt: ulei volatil, acid izovalerianic şi acid valerianic, alcaloizi (catinină, alfa-metil-pirilcetonă, valerianonă).

Investită şi cu însuşiri magice de tradiţia populară, în ultimele patru decenii i-au fost dedicate sute şi sute de studii medicale, care au confirmat valeriana ca fiind una dintre cele mai eficiente remedii naturale în tratarea tulburărilor emoţionale, precum şi a bolilor fizice asociate lor. Se poate folosi sub formă de pulbere sau infuzie combinată. Preparatele din rizom sub formă de ceai, tinctură sau extract uscat pot fi administrate intern şi extern. În Evul Mediu, rădăcina era folosită nu numai ca un medicament, ci, de asemenea, ca un condiment şi chiar ca un parfum.

Extractele din valeriană sunt cel mai frecvent utilizate pentru tulburările de somn, în special incapacitatea de a dormi (insomnie). Acestea sunt frecvent combinate cu hamei, balsam de lămâie, sau alte plante aromatice, care provoacă, de asemenea, somnolenţă. Unii oameni care se află în perioada de renunţare la utilizarea de “somnifere” folosesc valeriana pentru a le induce somnul. Un studiu german efectuat, în 2001, pe pacienţi de toate vârstele, care sufereau de diferite tipuri de tulburări de somn, a dovedit eficienţa valerianei ca sedativ şi somnifer.

Planta este, de asemenea, folosită în cazuri legate de anxietate şi de stres psihologic, inclusiv în stări isterice, de excitabilitate, de teamă de boală (ipohondrie), de dureri de cap, de migrene, de stomac deranjat sau astm nervos.

Un tratament cu valeriană s-a dovedit eficient şi în afecţiuni, precum: depresie, tremur uşor, epilepsie, deficit de atenţie, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenţie şi sindromul de oboseală cronică. Substanţele active din valeriană intervenind la nivelul creierului, pentru eliberarea unor substanţe (neurotransmiţători) care induc stări de calm şi relaxare. De asemenea, are efect sedativ, ajutând la diminuarea durerilor gastrice.

Cu ajutorul valerianei se pot trata în mod special tulburările cardiace care apar pe fond de stres şi de anxietate. Un studiu efectuat în SUA a demonstrat că administrarea de valeriană diminuează rata bolilor cardiace, care apar pe fond de stres, în special a aritmiei şi a ischemiei cardiace. De asemenea, administrarea valerianei a redus sentimentul subiectiv de stres.

Un studiu realizat în China arată că tratamentul cu valeriană a avut efecte benefice asupra pacienţilor supuşi testului. Valeriana reduce semnificativ frecvenţa şi intensitatea crizelor de angină pectorală, îmbunătăţeşte activitatea inimii (acţiune pusă în evidenţă prin analizarea evoluţiei electrocardiogramelor celor trataţi).

Valeriana este utilizată în Europa ca un antispastic, în special pentru crampe abdominale cauzate de nervozitate şi pentru crampe uterine şi menstruale şi simptome asociate cu menopauza, inclusiv bufeuri şi anxietate, potrivit site-ului webmd.com. Preparatele din plantă ajută la ameliorarea dismenoreei şi poate fi benefică în migrenă şi dureri reumatice. Poate fi, de asemenea, aplicată local ca tratament pentru crampe şi alte tensiuni musculare.

Valeriană nu afectează capacitatea de conducere şi nu produce efectul de mahmureală dimineaţa. Un ciclu de tratament nu trebuie să depăşească trei luni, potrivit herbwisdom.com. Produsele pe bază de valeriană nu trebuie utilizate de către pacienţii cu afecţiuni hepatice şi nu sunt indicate în asociere cu medicamente care induc somnul. (Text: Agerpres, Foto: en.wikipedia.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *