Leacuri din grădină: SOIA

produse-soia

Originară din China şi Japonia, consumată cu mai bine de 3.000 de ani în urmă, astăzi, alături de orez, grâu, orz şi mei, soia este una dintre cele mai hrănitoare plante.
Soia (Glycine max) aparţine familiei leguminoaselor pentru boabe, din care mai fac parte fasolea, mazărea, lintea. Florile sunt mici şi au culoare albă sau violetă iar fructul este o păstaie, care conţine boabe.

Soia conţine până la 40% protide (comparativ cu carnea, care are doar 15-20%), toţi aminoacizii esenţiali (lizină, glutamină, triptofanul), lipide, glucide, săruri minerale (calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, sulf), enzime, lecitine, rezine, ceruri, vitamine (A, B1, B2, C, D, E), fitohormoni şi lecitină. Soia conţine trei substanţe fitochimice foarte complexe ce se numesc izoflavone sau flavonoide: genisteina, daidzeina şi glicetina ce au multiple acţiuni.




Boabele sunt folosite în scop fitoterapeutic. Acestea folosite în alimentaţia curentă, dar şi în industrie, au şi proprietăţi medicinale, alături de rădăcină sau chiar planta întreagă. Pentru uz medicinal se prepară lapte de soia, făină de soia, germeni de soia.

Datorită conţinutului său bogat în proteine integrale este un aliment de bază pentru dieta vegetarienilor, care poate suplini absenţa proteinelor animale. În plus, în perioadele de post, soia capătă o importanţă aparte şi este consumată de foarte multe persoane. O găsim într-o varietate de produse, de la mezeluri până la pateuri, iaurturi, lapte şi brânzeturi.

Proteinele din soia sunt cele care aduc multe beneficii sănătăţii întregului organism, dar şi substanţele numite izoflavonoide. Acestea cresc flexibilitatea vaselor de sânge şi ajută la diminuarea cantităţii de colesterol rău din corp, prevenind depunerea lui pe vasele sanguine. Cercetările recente au arătat că în ţările în care este consumată soia cu regularitate, rata afecţiunilor cardiovasculare este scăzută.

Tot izoflavonoidele din soia, care au o structură asemănătoare hormonilor estrogeni, reduc simptomele apărute după instalarea menopauzei. Cum în această etapă a vieţii, femeile au un nivel scăzut de hormoni estrogeni, substanţele din soia compensează lipsa lor.

Laptele de soia conţine foarte mult calciu, iar izoflavonoidele reduc riscul apariţiei osteoporozei, prin întărirea oaselor. Mai mult, proteinele din soia sunt mult mai bune pentru organism decât cele animale, pentru că ajută la fixarea calciului în oase, pe când proteinele animale îi permit să fie eliminat cu uşurinţă prin urină.

Soia este o sursă excelentă de fibre, iar laptele de soia are mai multe fibre decât laptele de vacă. După cum se ştie, fibrele au un aport important în menţinerea unei bune diete, în îmbunătăţirea tranzitului intestinal, în reducerea riscului de apariţie a constipaţiei şi în prevenirea cancerului de intestin sau a hemoroizilor.




Consumul de soia este recomandat în caz de astenie, surmenaj, convalescenţă, hepatită, diabet, gută, reumatism, dislipidemii, ateroscleroză, hipertesiune arterială, cardiopatie ischemică, obezitate.

În Asia, unde se consumă soia de mii de ani, patologia cardiacă şi neoplazică este foarte scăzută. În China, unde soia este aliment tradiţional, infarctul de miocard e de 10 ori mai rar ca în America. Japonezii au o viaţă lungă, consumând soia pe plan naţional. S-a constatat după studii bine documentate, că neoplaziile de sân, prostată, colon, şi chiar de plămân se întâlnesc mult mai rar la cei ce consumă în mod regulat soia.

Contraindicaţii Chiar dacă are un conţinut important de nutrienţi, soia nu este tolerată întotdeauna de organism. Unii cercetători susţin că soia consumată în cantităţi prea mari, mai ales de copii, poate face rău organismului. Prea multă soia poate provoca dezechilibre hormonale, poate afecta buna funcţionare a glandei tiroide sau poate duce la apariţia unor probleme de digestie a proteinelor în exces, de aceea consumul trebuie să fie moderat. (Text: Agerpres, Foto: vegkitchen.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *