Leacuri din grădină: ROŞII

rosii

Putea rămâne doar o plantă decorativă cu fructe otrăvitoare, aşa cum era considerată cu sute de ani în urmă, dacă italienii nu i-ar fi descoperit savoarea. Astfel, roşia a devenit, în zilele noastre, cea mai consumată legumă din lume.

La început, roşia a fost considerată un fruct, iar, mai târziu, o legumă. Din punct de vedere botanic, roşia (Lycopersicon esculentum) este o plantă din familia Solanaceae, fiind, astfel, un fruct.

A fost descoperită în jurul anului 700 d.Hr. în vestul Americii de Sud şi America Centrală. A ajuns în Spania, prin anul 1500. În anii 1800, roşiile nu au mai fost considerate element de decor, ci ingredient, fiind folosite la prepararea sosurilor şi supelor. Francezii le numeau “pommes d’amour”, merele dragostei, întrucât credeau că au proprietăţi afrodisiace. Germanii îi spuneau mărul paradisului.

În lume există aproape 10.000 de soiuri de roşii, de diferite culori, forme şi mărimi. Există roşii cât o cireaşă sau roşii mari, cărnoase; roşii lunguieţe sau rotunde; portocalii, roz, roşu aprins sau închis, şi chiar mov spre negru.

În principal, roşiile conţin în cea mai mare parte apă (90%). În plus, reprezintă o sursă excelentă de vitamina A, potasiu, vitamina C, tiamina, acid folic, vitamina K, vitamina B6, niacina, magneziu, fosfor, cupru, vitamina B1, vitamina B2, fier, vitamina B3, vitamina B5. O singură roşie conţine peste 50% din necesarul de vitamina C al unui adult. Aceste legume conţin în mod natural cantităţi reduse de sodiu, grăsimi saturate, colesterol sau calorii.

O roşie conţine o cantitate de fibră similară celei dintr-o felie de pâine albă. Interesul lumii medicale pentru efectele pozitive ale consumului de roşii se datorează în special conţinutului de licopen, un antioxidant care ajută organismul să combată acţiunea distructivă a radicalilor liberi. Cercetătorii au arătat că sucul de roşii, supele şi sosurile conţin de de cinci ori mai mult licopen decât roşia proaspătă.

Pe de altă parte, roşiile crescute în sere nu au acelaşi conţinut de nutrienţi precum cele crescute în mod natural.




Licopenul, a fost asociat în cadrul mai multor studii de specialitate cu un risc redus de debut al cancerului de prostată, cancerului cervical, cancerului oral, cancerului faringian şi esofagian, cancerului de stomac, de colon şi ovarian. Antioxidanţii din roşii combat daunele produse de radicalii liberi asupra celulelor sănătoase ale organismului.

Pe lângă prevenirea cancerului, licopenul din roşii aduce şi beneficii cardiovasculare. Cercetătorii au descoperit că femeile care au consumat de 7-10 ori pe săptămână alimente bogate în licopen, precum roşiile, au prezentat un risc al îmbolnăvirii de boli de inimă cu 29% mai scăzut comparativ cu femeile care au consumat mai puţin de 1,5 porţii de roşii în fiecare săptămână.

Vitamina K şi calciul, doi nutrienţi furnizaţi de roşii, sunt excelenţi factori de fortificare şi regenerare a ţesutului osos. Licopenul din roşii s-a dovedit util în îmbunătăţirea masei osoase, aceasta fiind o cale excelentă de prevenire a osteoporozei.

Conţinutul alcalin al roşiilor este cunoscut şi recunoscut pentru proprietăţile sale de purificare a sângelui. Licopenul şi vitaminele B6 şi C din compoziţia roşiilor ajută la menţinerea elasticităţii şi rezistenţei vaselor de sânge.

Roşiile, prin conţinutul unei cantităţii importate de vitamina B şi potasiu, sunt eficiente în reducerea tensiunii arteriale mari. Consumând zilnic roşii putem preveni atacul de cord şi atacul cerebral.

supa-rosii

Fiind un antiseptic natural, roşiile pot ajuta la protejarea organismului împotriva diferitelor infecţii. Au efect antibacterian şi măresc rezistenţa organismului la agresiunile microbiene de orice fel.

Vitamina A din roşii poate îmbunătăţi acurateţea vederii şi poate preveni afecţiunile oculare. Un demers ştiinţific de specialitate a demonstrat că un consum regulat de roşii reduce riscul apariţiei degenerării maculare, o afecţiune gravă şi ireversibilă a ochilor. Cercetătorii au descoperit că şi bolile de ochi sunt mai rar întâlnite la persoanele care au o dietă bogată în antioxidanţi, mai ales la cei care consumă suc de roşii în cantităţi importante.

Medicii au descoperit o legătură directă între consumul de roşii şi susceptibilitatea redusă de a dezvolta pietre la rinichi şi calculi biliari, în special dacă roşiile sunt consumate fără seminţe. Roşiile sunt bogate în clor şi sulf care ajută ficatul să funcţioneze cum trebuie, împiedicând congestia la nivelul acestuia.

Consumul de roşii ajută la reducerea intensităţii durerilor cronice. Bioflavonoizii şi carotenoidele din roşii sunt agenţi antiinflamatori eficienţi, acţionând ca analgezice naturale. De asemenea, mai multe echipe de cercetători au ajuns la concluzia că persoanele care consumă chiar şi numai câteva roşii pe săptămână au un risc scăzut de apariţie a bolii Alzheimer.




Prin conţinutul ridicat de pectină, roşiile absorb toxinele de la nivelul intestinelor. În cazul fumătorilor, consumul de suc de roşii proaspăt reduce considerabil efectele nocive ale tutunului asupra organismului. El diminuează acţiunea negativă a gudronului din fumul de ţigară asupra sângelui, acţiune extrem de nocivă care determină apariţia diverselor boli.

Întrucât furnizează cantităţi semnificative de vitamina A, roşiile sunt responsabile şi pentru menţinerea sănătăţii părului, ajutând podoaba capilară să rămână rezistentă şi strălucitoare.

Roşiile ajută pielea să îşi menţină aspectul estetic şi sunt extrem de benefice în timpul verii, întrucât protejează pielea de agresiunile razelor ultraviolete. De asemenea, licopenul conţinut de roşii încetineşte procesul de îmbătrânire a pielii şi reduce riscul apariţiei cancerului cutanat. Roşiile se folosesc şi în dermatologie, pentru prevenirea acneei, a punctelor negre şi pentru întreţinerea tenului gras.

Întrucât conţin o cantitate mare de fibre şi apă, roşiile ajută şi la pierderea excesului ponderal, cu atât mai mult cu cât sunt sărace în grăsimi saturate şi calorii. Astfel, ele induc rapid senzaţia de saţietate şi îmbunătăţesc digestia, contribuind la detoxifierea organismului prin lichidele pe care le furnizează. În plus, roşiile stimulează producţia hormonului numit leptina, responsabil cu controlul apetitului, reglarea metabolismului şi reducerea greutăţii corporale excedentare.

Roşiile sunt o sursă bogată de crom, mineral care reglează nivelul glicemiei în sânge şi inhiba pofta de alimente dulci. Absorbţia optimă de carotenoide şi flavonoizi din roşii are loc atunci când roşiile sunt gătite, iar adăugarea de ulei de măsline în timpul preparării lor stimulează absorbţia licopenului.

Roşiile se păstrează la temperatura camerei. Dacă sunt ţinute în frigider, îşi pierd atât proprietăţile nutritive, cât şi aroma. Roşiile care nu sunt coapte suficient, trebuie păstrate într-o pungă de hârtie, prevăzută cu mici orificii pentru a a sigura circulaţia aerului, în care se mai pune un măr sau o pară. Aceste fructe elimină o substanţă care grăbeşte coacerea. (Text: Agerpres, Foto: foodstory.ro, retete.unica.ro)



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *