Leacuri din grădină: MERIŞOR

Vaccinium vitis-idaea  013

Merişorul (Vaccinium vitis idaea – L.) este un arbust din familia Ericaceae. Creşte la altitudine mare, la peste 1.300 m altitudine, în pajişti alpine sau luminişuri, mai rar în locurile umbrite, având cerinţe mici faţă de sol.

Prosperă în solurile umede şi acide din Massachusetts, în Alaska. Este un arbust nativ pentru regiunile nordice temperate, boreale şi arctice din Europa şi America de Nord. De fapt, este unul dintre puţinii arbuşti cu fructe pe care grădinarii îi pot cultiva cu succes în acele zone cu climă rece, potrivit site-ului garden.org. Este întâlnit şi în regiuni muntoase din Europa Centrală şi de Sud şi în Asia.

Denumit popular: merişor de munte, afin, afin roşu, bujor, coacăz de munte, pomuşor, în România, merişorul creşte în zonele înalte ale Munţilor Carpaţi, mai ales cele din Transilvania.

Există două tipuri merişor: sălbatic sau american, care produce, în general, o recoltă pe an în timpul verii şi cel european sau cultivat, care produce două recolte pe an, de vară (august) şi de toamnă (sfârşitul lunii octombrie — mijlocul lunii noiembrie), potrivit www.fruit.cornell.edu.

Este un arbust tufos, înalt între 10-40 cm, cu tulpina cilindrică şi ramificată. Frunzele sunt mereu verzi, alterne, eliptice, pieloase, cu marginile răsfrânte, mai închise la culoare pe faţa superioară şi cu puncte negre pe spate. Florile cresc pe vârfuri sub formă de clopoţei de culoare alb-roz, în raceme terminale cu două-şase flori. Fructele sunt mici, zemoase, albe la început şi roşii ulterior.

Merişoarele sunt considerate încă din vechime tratamente miraculoase pentru numeroase boli, cu precădere pentru cele ale tractului urinar. Impactul lor benefic a fost descoperit de către strămoşii noştri şi confirmat în zilele noastre prin studii specializate. Proprietăţile medicinale sunt mai presupus de beneficiile nutriţionale. Se folosesc, de asemenea, şi frunzele pentru proprietăţile terapeutice. Se taie ramurile care se pun la uscat, apoi se scutură frunzele prin batere. Se prepară sub formă de infuzie sau decoct.

Fructele se recoltează în perioada septembrie-octombrie. Ele sunt consumate proaspete, uscate, confiate sau conservate în diferite moduri. Substanţe active sunt: arbutină, hidrochinonă, tanin, flavonoizi. Cercetătorii au descoperit că acestea conţin mai multe flavonoide decât orice alte fructe de pădure. De asemenea, în compoziţia lor se regăsesc vitamina C, vitamina A (beta-caroten), vitamine din grupa B (B1, B2, B3), precum şi potasiu, calciu, magneziu şi fosfor. Frunzele merişorului, mereu verzi, conţin taninuri (substanţe antimicrobiene şi antioxidante), flavonoide (antioxidanţi), având o acţiune puternic antiinfecţioasă.

Merişoarele sunt foarte preţioase pentru efectul lor antiinfecţios extrem de puternic, fiind folosite în industria farmaceutică, la producerea de medicamente antiinfecţioase extrem de sofisticate. Un studiu efectuat la Universitatea din Kuopio, Finlanda, a constatat că aceste fructe conţin cantităţi extrem de ridicate de quercetina, un flavonoid (un pigment prezent în multe fructe, legume, flori) cu proprietăţi anti-inflamatorii puternice, potrivit www.healwithfood.org, fiind eficiente în calmarea durerii provocate de artrită şi reducerea inflamaţiilor.

Preparatele din frunze sunt diuretice, litontriptice (dizolvă calculii urinari), antidiareice, puternic antiseptice pentru căile urinare. Sunt recomandate pentru afecţiuni renale (mai ales litiaze), infecţii urinare, cistite acute şi cronice, uretrită, leucoree, pielonefrită. De asemenea, frunzele sunt incluse în compoziţia unor ceaiuri diuretice. S-a consemnat şi faptul că merişorul reduce mirosul urinei — efect benefic pentru vârstnicii care suferă de incontinenţă.

Sucul de merişor este folosit pentru prevenirea aglomerării de bacterii printre dinţii, cauza formării tartrului şi a cariilor dentare. Pentru aceste afecţiuni se recomandă clătirea gurii cu infuzie de plante combinate cu frunze de merişor.

Merişorul supranumit “insulina verde”, nu trebuie să lipsească din meniul zilnic al persoanelor cu diabet, deoarece au o concentraţie scăzută de zahăr, şi datorită proprietăţilor sale ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge, potrivit site-ului healthyfocus.org.

Totodată, frunzele şi fructele pot creşte acuitatea vizuală, au efecte antiseptice, antidiareice, astringente şi diaforetice (provoacă transpiraţia).Vitamina C din fruct, împreună cu mineralele antioxidante, pot preveni gripa şi guturaiul.

Este indicată consumarea fructelor sub orice formă (crude sau deshidratate, suc, sos etc.) şi în mai multe reprize. Ele protejează organismul de bolile cronice, în primul rând de cele cardiovasculare, prin cel mai mare conţinut de antioxidanţi, dintre toate fructele comune, care se regăseşte în merişoare.

Consumul zilnic de coacăze de munte, cum mai sunt numite popular, formează un zid de protecţie împotriva bacteriilor patogene, precum ar fi E.coli, Helicobacter pylori (responsabilă pentru ulcerul gastric), Streptococcus mutans (principala responsabilă pentru cariile dentare). Responsabile pentru aceste beneficii medicale sunt proantocianidele din merişoare, care acţionează împotriva diferitelor bacterii.

În plus, s-a mai demonstrat ştiinţific că merişoarele au un impact pozitiv în ceea ce priveşte lupta împotriva tumorilor maligne. Un grup de cercetători din Canada au demonstrat cum celulele canceroase de la nivelul glandelor mamare erau supuse unui risc mult mai scăzut de a evolua spre tumori, dacă se consumă aceste fructe, datorită proantocianidinei, un antioxidant de 20 de ori mai puternic decât vitamina C.

Datorită antioxidanţiilor, care neutralizează radicalii liberi din organism, merişoarele sunt un real sprijin pentru organism şi în faţa bolilor reumatice. Cura cu suc de merişoare poate să completeze şi curele de slăbire: acizii organici au capacitatea de a reduce depozitele de grăsime, în doar câteva săptămâni, potrivit menţionărilor de pe plantegoji.ro.

Cercetări recente publicate în 2014 au arătat că un consum regulat de merişoare (indiferent sub ce formă) împiedică bacteriile să se fixeze în organism, scăzând numărul infecţiilor şi întărind sistemul imunitar, potrivit site-ului healthyfocus.org.(Text: Agerpres, Foto: keyword-suggestions.com)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *