Leacuri din grădină: GRÂU

grau

Grâul are o istorie milenară constituind baza alimentaţiei. Bobul de grâu este considerat un adevărat “ou” vegetal, datorită conţinutului său bogat nutritiv. Condiţia pentru a ne putea bucura de această bogăţie este de a consuma grâul sub forma sa integrală.

Grâu este un termen generic, care desemnează mai multe specii aparţinând genului Triticum. Acestea sunt plante anuale din familia gramineelor (Poaceae), cultivate în aproape întreaga lume. Grâul este cea mai cultivată plantă în lume şi a doua cultură mondială ca producţie după porumb. Fructul grâului este o cariopsă de culoare brună şi formă ovală.

Există mai multe tipuri de grâu, dintre care menţionăm grâul de iarnă, fiind cultivat mai ales în regiunile mediteraneene şi în cele temperate; grâul de vară care suportă cu greu temperaturile scăzute; grâul dur, cultivat mai ales în zonele calde şi uscate (Italia, sudul Franţei); grâul comun, cea mai importantă varietate de grâu, fiind cultivat la latitudini mai ridicate (Canada, Ucraina), fiind principala sursă de făină de panificaţie.

Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost descoperite în aşa numitul Corn al Abundenţei (regiune fertilă în vestul Asiei, care cuprinde teritoriul Siriei, Iordaniei, Turciei, Armeniei şi Irakului de astăzi).

La începuturi, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Având în vedere că grâul în forma lui naturală era nepotrivit pentru consum, omul primitiv a descoperit repede modul de măcinare a acestuia în făină, utilizând mojare, pistile şi alte unelte manuale, în cele din urmă inventând mori puse în funcţiune de mâna omului sau animale de povară, apoi de energie generată de apă, vânt şi, în final, electricitate. Primele mori în Europa datează de pe vremea Imperiului Roman, trecând printr-o perioadă remarcabilă de dezvoltare în Evul Mediu.

În ţara noastră, suprafaţa cultivată cu grâu reprezintă aproximativ 25% din suprafaţa arabilă şi 40% din suprafaţa semănată cu cereale. Grâul, cea mai importantă plantă cultivată, cu mare pondere alimentară, este semănat în peste 100 de ţări şi reprezintă o importantă sursă de schimburi comerciale.

Grâul se impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâine, griş, paste făinoase, produse de patiserie, biscuiţi, etc. Grâul este cultivat mai ales ca aliment, dar şi ca plantă medicinală.




Grâul conţine o paletă largă de nutrienţi: fosfor, magneziu, fier, zinc, cupru, seleniu, potasiu, complexul de vitamine B (B1, B2, B3, B5, B6), vitaminele E şi K. Asemenea fructelor şi legumelor, grâul contribuie semnificativ la aportul zilnic de antioxidanţi, compuşii care ne protejează celulele de acţiunea negativă a radicalilor liberi. Scade riscul de boli cardiovasculare, diabet şi obezitate. Grâul şi produsele pe bază de grâu sunt şi o importantă sursă de fibre alimentare.

Grâul conţine, în principal, fibre insolubile, esenţiale pentru buna funcţionare a tranzitului intestinal. Se ştie că, în general, o dietă bogată în fibre poate contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare şi la controlul diabetului de tip 2. În acelaşi timp, se pare ca un aport ridicat de fibre ar fi asociat cu un risc diminuat de cancer de colon şi cu o mai mare senzaţie de saţietate. Planta are şi calităţi mineralizante, tonice, diuretice, antiinflamatorii.

Doctorul francez Jean Valnet în lucrarea sa, “Tratamentul bolilor prin legume, fructe şi cereale”, scria: “[…] excepţionala bogăţie a constituenţilor lui (a grâului – n.r.) autorizează cercetătorii care s-au aplecat asupra problemelor sănătăţii să afirme că ar da o grea lovitură dezvoltării tot mai accentuate a diabetului, a asteniilor, a nevrozelor, a nevritelor, a bolilor cardiovasculare, a cazurilor de cancer’.

Cei mai mulţi dintre nutriţionişti consideră grâul încolţit ca fiind un “ou” natural, care poate vindeca numeroase afecţiuni. Încă din cele mai vechi timpuri, grâul germinat a fost folosit în terapia naturistă, fiind privit şi, în prezent, ca un leac miraculos pentru renaşterea organismului. Boabele de grâu încolţit fac minuni pentru sănătate, adunând în ele cele mai bune substanţe folositoare organismului uman.

Cura cu grâu germinat şi-a câştigat reputaţia de terapie cu efecte excepţionale în vindecarea bolilor şi revitalizarea organismului. Vitaminele, mineralele şi substanţele nutritive conţinute de acest aliment minune ajută la dezvoltarea celulară şi menţinea unui tonus de viaţă ridicat. Consumul grâului încolţit este indicat şi în curele de slăbire. Proteinele se transformă în amino-acizi, grăsimile în acizi graşi esenţiali. Proteinele, vitaminele, enzimele şi urmele de minerale se multiplica de la 300% pana la 1200%. Bobul încolţit conţine maximum de ingrediente vitale. 100 grame germeni de grâu conţin fosfor (1.050 mg%), magneziu (342 mg%), calciu (71 mg%).

La aceste minerale se adaugă vitaminele: A, B, E, K, D, PP, enzime şi anumiţi hormoni vegetali, cu structura foarte puţin cunoscută, dar care au efecte terapeutice extraordinare. În coaja lui există aminoacizi esenţiali, proteine ce nu pot fi sintetizate de organism şi ar trebui consumate ca atare. Ele dispar în urma procesului de fabricare a făinii albe. Germinarea dublează cantitatea de calciu, magneziu şi fosfor conţinut în bobul de grâu.

Grâul încolţit poate fi folosit şi fără a urma o cură propriu-zisă. Boabele germinate se pot adăuga în salate de legume, au un gust foarte bun alături de roşii, ciuperci, salată verde, ceapă.

Datorită conţinutului ridicat de vitamine, acest aliment devine un stimulator important al numeroaselor procese din corpul uman. În cele mai multe dintre cazuri, după doar două săptămâni de consum al boabelor încolţite cele mai multe dintre boli încep să prezinte ameliorări importante.




Grâul încolţit este indicat în: tratamentul întârzierilor de creştere la copii, boli de piele (acnee, eczeme, afecţiuni infecţioase recidivante), îmbătrânire sau îmbătrânire prematură, afecţiuni hepatice, subponderalitate, tromboflebită, arterită, tumori ale stomacului, tumori în general, cancer, afecţiuni oculare, afecţiuni respiratorii recidivante (inclusiv astm şi bronşită), impotenţa şi sterilitatea masculină, amenoree, dismenoree, anemie, lipsa de calciu şi magneziu, dureri de cap, migrene, insomnie. Femeilor însărcinate sau care alăptează, le asigură o mai bună vitalitate, la fel şi celor care se refac după o boală, accidente, tăieturi, arsuri.

Germenii de grâu sunt indicaţi şi în curele de slăbire. Se poate face pâine în casă, folosind apă, făină integrală şi germeni de grâu, din care se mănâncă două felii la fiecare masă. Pentru a slăbi cu ajutorul fibrelor, va trebui să consumaţi şi foarte multă apă pentru a le activa, altfel, ar putea să aibă un efect contrar.

Totuşi, există câteva contraindicaţii pentru aceasta cură. Nu e bine să aplice această terapie persoanele care se confruntă cu dezechilibre cauzate de excesul de hormoni estrogeni. Bărbaţii cu tendinţă de îngrăşare sau efeminare este bine să evite acest remediu. (Text: Agerpres, Foto: greenly.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *