Leacuri din grădină: FASOLE USCATĂ

fasole-uscata

Fasolea uscată, un aliment complet şi complex, una dintre cele mai gustoase legume uscate, conţine chiar cea mai mare cantitate de fibre dintre toate legumele, fiind probabil printre cele mai consumate. Fasolea (Phaselous vulgaris) îşi are originile în America Centrală şi de Sud. Face parte din familia leguminoaselor, alături de soia, linte, mazăre şi năut.

Cele mai cunoscute soiuri de fasole sunt: fasolea neagră, fasolea roşie (kidney beans) sau fasolea chili, fasolea pinto (pinto beans), fasolea albă sau navy beans, fasolea verde, care este de fapt fructul necopt al fasolei comune. După ce europenii au descoperit America, fasolea s-a răspândit în Africa şi Asia. Dintre toate tipurile de fasole, cea albă este cea mai consumată la noi în ţară.

Fasolea este o sursă bună de proteine, riboflavină, niacină; conţine o cantitate mare de fibre atât solubile, cât şi insolubile, carbohidraţi şi nu are niciun strop de colesterol. În ceea ce priveşte mineralele şi vitaminele, fasolea este bogată în cupru, fier, magneziu, fosfor, potasiu, dar şi zinc, molibden şi seleniu.




Are multe vitamine din grupul B, conţine circa două grame de vitamina C şi E şi este bogată în vitamina K. Fasolea este un substituent foarte bun al cărnii, indicată în dieta vegetariană şi în perioadele de post, fiind una dintre legumele bogate în proteine. Fasolea boabe poate fi consumată în mâncăruri, sub formă de pastă şi în salate. Pentru a elimina efectul flatulenţei, se schimbă apa de fierbere de 3-4 ori, fiind înlocuită tot cu apă fierbinte.

Fasolea albă este o sursă importantă de fibre insolubile, care ajută la curăţarea colonului, reducând riscul de cancer la colon şi rect. Aceste boabe sunt utile pentru prevenirea constipaţiei. Mulţi dintre cei care suferă de sindrom de colon iritabil consumă fasole pentru a preveni crize de tulburări digestive.

Este bogată în antioxidanţi şi una dintre cele mai concentrate surse alimentare de molibden, necesar pentru fabricarea şi activarea unor enzime cu rol detoxifiant, inclusiv adelhid oxidaza şi sulfit oxidaza. Mai multe studii au arătat că antioxidanţii joacă un rol important în prevenirea distrugerii celulelor de către radicalii liberi. Antioxidanţi conţinuţi de fasole sunt substanţe care luptă împotriva apariţiei multor boli cronice şi degenerative, inclusiv anumite tipuri de cancer, ateroscleroză, tromboză, artrită, boli cardiovasculare, probleme ale sistemului imunitar, boala Alzheimer şi demenţa.

Antioxidanţii din boabele de fasole albă determină o stare bună de sănătate. Radicalii liberi previn îmbătrânirea prematură a pielii declanşată de expunerea excesivă la soare. Fasolea albă furnizează organismului zinc, cupru şi proteine, care sunt utile în lupta pentru apariţia prematură a ridurilor. Ajută la reglarea depozitelor de grăsime din organism, este bogată în acid folic, magneziu şi fier. Conţine fitoestrogen, varianta vegetală de estrogen secretată de organismul uman.

 Fitoestrogenul sau estrogenul reduce riscul de cancer mamar. S-a descoperit că fasolea uscată poate lupta cu virusul HIV. Peptidele din fasolea uscată au rolul de a inhiba acţiunea virusului HIV, care încearcă să distrugă celulele sănătoase. La pacienţii bolnavi de SIDA, combinaţia dintre proprietăţile de curăţare a colonului şi valoarea nutritivă a legumei îmbunătăţeşte digestia.

Fasolea albă este considerată un produs alimentar cu un indice glicemic scăzut, nu declanşează modificări importante în nivelul zahărului din sânge. Fibrele solubile şi carbohidraţii reuşesc să reducă producţia de insulină. În acest mod, foamea este ţinută sub control.

Fasolea uscată este ideală şi pentru cei ce suferă de diabet. Există şi alte beneficii pentru sănătate datorate indicelui glicemic scăzut, cum ar fi scăderea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare şi diabet la adulţi. Este un substitut sănătos pentru inima. Calciul şi fosforul joacă un rol vital în sănătatea oaselor. Potasiul acţionează împreună cu sodiul pentru a menţine o tensiune arterială sănătoasă.




Un alt avantaj al introducerii în dietă a fasolei albe este faptul că aceasta produce inhibitori alfa-amilaza, cunoscuţi pentru capacitatea lor de a încetini absorbţia glucidelor prin inhibarea enzimelor responsabile de descompunerea anumitor tipuri de amidon în zaharuri simple.

Fasolea albă are un conţinut ridicat de magneziu, un macromineral important, care are o serie de funcţii cheie pentru organism. Acesta susţine potenţialul electric al membranelor nervoase şi musculare şi diminuează stresul. Este necesar pentru sănătatea oaselor. Factorii de risc ce stau la baza deficitului de magneziu sunt diareea, boala celiacă şi alte probleme gastrointestinale.

Boabele de fasole uscată pot fi conservate timp de aproximativ doi ani într-o cutie/sticlă de plastic sau de inox închisă ermetic, care se păstrează într-un loc răcoros şi ferit de umezeală şi, de preferinţă, nu în frigider. (Text: Agerpres, Foto: ces.ncsu.edu)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *