Leacuri din grădină: CASTANE COMESTIBILE

castane-comestibile

Piureul din castane, un adevărat elixir, este unul dintre puţinele produse care, prelucrate termic, păstrează în mare parte vitaminele fructului proaspăt. Datorită aportului imens de vitamine şi minerale, acesta este un tonic natural extrem de puternic.

Castanul comestibil (castanul dulce) este un arbore (Castanea sativa) din familia Fagaceae, originar din sudul Europei şi al Asiei Mici. Este cultivat în multe zone ale Europei, fiind cunoscut încă de pe vremea Romei antice, când a fost introdus treptat în regiuni mai nordice decât arealul său natural. Mai târziu, începând cu Evul Mediu timpuriu, castanul comestibil a început să fie cultivat de călugări în grădinile mănăstirilor. Astăzi, în afara livezilor, exemplare vechi de sute de ani pot fi găsite în întreaga Europă, din Anglia până în România şi din Italia până în Germania.

Castanul comestibil înfloreşte în iunie-iulie, mai târziu decât alte specii de castan. La coacerea completă, care are loc la mijlocul lui octombrie, mantaua se deschide progresiv, lăsând să se vadă fructele coapte, a căror coajă are o frumoasă culoare maroniu-castanie lucitoare. Culegerea castanelor comestibile se face de la sfârşitul lui septembrie şi până la începutul lui noiembrie.

În scop terapeutic, de la castanul comestibil se recoltează coaja, florile, frunzele şi seminţele. Frunzele castanului comestibil dezvoltă o acţiune sedativă asupra organelor respiratorii şi de aceea sunt folosite pentru tratarea bronşitele (sub forma de infuzie). Folosită tot ca infuzie, scoarţa de castan are proprietatea de a scădea temperatura.

Fructele au o compoziţie asemănătoare grâului şi deţin valoroase depozite de vitamina B6 şi E, dar şi glucide cu absorbţie lentă, potasiu şi acid linoleic. Sunt o sursă importantă de hidraţi de carbon, fosfor, lecitină şi vitamina C şi conţin, pe lângă acestea, protide, lipide, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc, potasiu. Bogate în fibre, sunt indicate pentru persoanele care doresc să se îngraşe sau să îşi fortifice musculatura şi organismul. Ceea ce este demn de remarcat în compoziţia castanelor comestibile sunt acizii graşi – acid palmitic şi acid oleic-, care se găsesc în cantităţi mai mari decât în uleiul de măsline.

Castanele grele şi cu coaja strălucitoare sunt garanţia unui fruct bun. Castanele comestibile sunt diferite de alte fructe oleaginoase prin faptul că sunt sărace în grăsimi şi au un conţinut mai ridicat de amidon. Acestea au o textură sfărâmicioasă şi o aromă uşoară, dulce. De obicei, ele sunt consumate coapte, fierte sau prăjite, adăugate în supe sau umpluturi, sau pot fi măcinate şi utilizate sub formă de făină.

Folosită de mii de ani ca aliment, graţie căruia organismul traversează cu bine perioadele reci, castana a fost recomandată cu succes de Hipocrate în reţetele sale străvechi, dar a apărut şi pe lista celor peste 600 de plante şi fructe cu puteri vindecătoare a grecului Dioscoride. Surse importante de vitamine şi minerale, castanele comestibile sunt de un real ajutor persoanelor cu astenie fizică şi intelectuală, convalescenţilor, bătrânilor şi copiilor.Vitaminele şi mineralele pe care le conţin întăresc sistemul imunitar.




Castanele acţionează ca tonic muscular, nervos şi venos şi reduc permeabilitatea capilară. Pentru tratamentul hemoroizilor, varicelor şi tromboflebitei, se consumă câte o farfurie de piure de castane îndulcit cu miere înainte de micul dejun şi de cină, timp de câteva săptămâni. Prin consumul de castane se poate lupta împotriva bolilor reumatice sau renale. Băile cu făină de castane dulci (comestibile) se folosesc în tratamentul reumatismului cardio-articular şi endocarditei postreumatice.

Studiile arată că persoanele care mănâncă patru-cinci castane pe zi aduc numeroase beneficii sănătăţii, obţinând un nivel mai mic de colesterol “rău”, combat anemia, scapă de neplăcerile digestive şi îşi revigorează sistemul nervos. Un astfel de consum zilnic reduce cu 20% riscurile de infarct miocardic. Potasiul pe care-l conţin ajută inima, venele şi arterele, iar fierul contribuie la refacerea sângelui.

Aceste fructe oleaginoase, bogate în fibre, datorită complexului de vitamine B şi magneziului din compoziţie, acţionează ca un medicament cu efect asemănător antidepresivelor, combat oboseala, stresul şi anxietatea.

Mai multe studii asociază consumul regulat de castane cu diminuarea riscului de boli cardiovasculare şi diabet de tip 2, scăderea riscul de calculi biliari şi cancer de colon la femei.

În cosmetică este folosită masca din castane şi miere pentru toate tipurile de ten, datorită proprietăţilor antiinflamatoare, de reducere a fragilităţii capilarelor, fotoprotectoare pentru radiaţii UV. De asemenea, această mască protejează acidul hialuronic din piele şi normalizează secreţia glandelor sebacee.

Preparatele din seminţe de castan sălbatic constituie remedii eficiente de prevenire şi de combatere a multor afecţiuni ca varicele, flebitele, trombozele, ulcerele varicoase la picioare, crampele dureroase, insuficienţa venoasă şi limfatică, dar şi hemoroizii. De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile şi contribuie la vindecarea hematoamelor, a vânătăilor şi a luxaţiilor.

Extractul din muguri de castan comestibil este drenor venos şi limfatic, în principal la nivelul membrelor inferioare, fiind folosit pentru tulburări trofice cutanate, edeme, probleme circulatorii venoase, de menopauză, celulită, colită şi rectocolită ulceroasă. Pentru fragilitatea capilară se recomandă extractul din muguri de castan sălbatic, care este vasoprotector şi decongestionant, fiind bun şi pentru hemoroizi sângerânzi, degerături şi insuficienţă respiratorie.

Consumul de castane este contraindicat diabeticilor şi obezilor. (Text: Agerpres, Foto: biaplant.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *