Stea funerară
Lapidarul Muzeului Judeţean Mureş deţine o vastă colecţie de monumente din piatră, unele foarte rare şi valoroase din punct de vedere istoric şi documentar, iar unele unicat, cum este Jupiter tronans (Jupiter pe tron), un tron din marmură albă şi statuia din calcar a unui general.
Şefa Secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man, a declarat că Jupiter tronans sau Verospi este un unicat, întrucât nu există niciun alt monument asemănător în Dacia, care să reprezinte militari cu grade superioare.
Potrivit şefei Secţiei de Arheologie, cele peste 50 de piese ale colecţiei Lapidarului Muzeului Judeţean Mureş reprezintă creaţii ale artei romane din Dacia, care se ridică ca valoare artistică la nivelul celorlalte provincii ale Imperiului Roman, iar această colecţie dovedeşte că pietrarii veniţi din provinciile mai vechi ale Imperiului şi artizanii locali care s-au familiarizat cu sculptura în piatră au încercat să satisfacă gusturile populaţiei din provincie.
‘Datorită necesităţii de a găsi un modus vivendi comun, de tip roman, toţi locuitorii — funcţionari, soldaţi şi civili — au depus eforturi de a se integra rapid şi organic în lumea romană. Astăzi, activitatea de prelucrare a pietrei, epigrafic este atestată prin prezenţa lui Hermeros lapidarius, iar artistic prin prezenţa a numeroase inscripţii, monumente votive, funerare şi fragmente arhitecturale, care completează imaginea despre existenţa unor construcţii publice. Monumentele descoperite la Brâncoveneşti au fost executate de către soldaţi şi artizani locali — în asociere cu lucrările create de către artizanii itineranţi, apropiindu-se tipologic de piesele descoperite la Potaissa. Alături de materialele epigrafice, produsele artei romane provinciale ne oferă o imagine asupra vieţii spirituale. Din acest punct de vedere, statuaria şi monumentele funerare relevă gusturile şi posibilităţile locuitorilor, dar şi modelele care au circulat în epocă. Astfel, statuaria este ilustrată prin câteva lucrări cu înalt nivel artistic: statuia din calcar reprezentându-l pe Jupiter pe tron (tipul iconografic Jupiter tronans sau Verospi), un tors din marmură albă şi statuia unui genius. Nu există în Dacia reprezentarea de militari cu grade superioare’, a susţinut Nicoleta Man.
Jupiter pe tron
Potrivit arheologului, la Cristeşti şi Brâncoveneşti sunt bine reprezentate câteva categorii de monumente funerare ca aedicule, stelae şi medalioane, care prezintă câteva trăsături specifice.
‘Manifestându-şi preferinţele pentru tipurile de monumente de origine norico-pannonică (aedicula, stele familiale, medalioane cu profilul şi nişa plate), aşezarea de la Cristeşti şi castrul roman de la Brâncoveneşti, ca şi întreaga zonă de est a Daciei Superior, par a fi mai apropiate de Dacia Porolissensis decât de Dacia Superior, unde influenţele nord-italice sunt mai evidente. Astfel, în repertoriul figurativ al monumentelor sepulcrale descoperite la Cristeşti şi Brâncoveneşti domină motivele norico-pannonice: banchetul funerar simplificat, călăreţul în ipostaza mortului eroizat, călăreţul străpungând inamicul căzut la picioarele calului, leul atacând calul. O semnificaţie specială au monumentele funerare cu imaginea Lupei Capitolina, întâlnită pe două monumente de la Cristeşti şi unul de la Brâncoveneşti. Asemenea reprezentări — signum originis — au o evidentă semnificaţie socială şi culturală: simbolul Cetăţii Eterne reprezentată pe monumente funerare dovedeşte mândria de a fi cetăţean roman, de a aparţine lumii romane’, a precizat arheologul.
Leu funerar
Nicoleta Man a spus că monumentele epigrafice şi funerare romane reprezintă şi o importantă sursă documentară, întrucât prin onomastica păstrată pe monumentele epigrafice de diferite tipuri se poate stabili originea etnică şi statutul social al proprietarului şi a familiei acestuia.
De asemenea, susţine Nicoleta Man, acestea oferă răspunsuri cu privire la centrele de producţie, la originea artizanilor şi meşteşugarilor, la modul de iradiere a romanizării dinspre centrele urbane spre cele rurale, la identificarea elementelor de continuitate din port şi accesorii ale populaţiei băştinaşe.
‘Persoanele reprezentate pe monumentele funerare, decedaţii şi participanţii la coena funebris, în majoritatea cazurilor au îmbrăcămintea, coafura şi podoabele proprii ariei culturale norico-pannonice. Toate aceste elemente artistice atestă prezenţa coloniştilor norico-pannonici la Cristeşti şi aceeaşi origine illiro-norico-pannonică pentru soldaţii de la Brâncoveneşti, şi a influenţelor şi trăsăturilor zonale pe care aceştia le-au adus şi le-au perpetuat din regiunile lor de origine. Dar aceste influenţe relevă existenţa unor trăsături general provinciale, proprii ‘artei europene a Romei’ după cum a fost definită de R. Bianchi — Bandineli. Aşa cum a fost deja evidenţiat, monumentele funerare — probabil cele mai semnificative produse ale artei provinciale romane — arată că modul de viaţă roman şi limba latină s-au impus şi în mediul rural al Daciei. Din acest punct de vedere, trebuie amintit puternicul stimulent dat romanizării de legăturile stabile, economice, militare şi culturale cu provinciile de pe Rin şi Dunărea mijlocie ca şi cu nordul şi centrul Peninsulei italice’, a subliniat Nicoleta Man.
Aceasta a mai afirmat că cea mai vastă colecţie a Muzeului Judeţean Mureş este cea arheologică şi cuprinde o serie de monumente din piatră, unele unicate, iar altele foarte rare şi valoroase din punct de vedere istoric şi documentar.
Stea funerară
‘Colecţia întruneşte monumente funerare romane: stelae, aedicule şi medalioane; fragmente arhitecturale: baze de coloane, coloane şi capiteluri şi statuaria: statui şi statuete din piatră şi marmură, descoperite în situri arheologice de referinţă din judeţ, şi anume aşezarea romană de la Cristeşti, castrul roman de la Brâncoveneşti şi castrul roman de la Călugăreni. Arta Daciei romane este o artă provincială, bine conturată. Elementele de origini diferite determină atât conţinutul, cât şi forma manifestărilor artistice. În ciuda similitudinilor, a unor concepţii comune şi influenţelor reciproce, arta fiecărei provincii prezintă anumite caracteristici, determinate de factorii locali, de albumele de modele care au circulat, de gusturile şi posibilităţile materiale ale locuitorilor, de influenţele etnice, militare şi religioase’, a arătat Nicoleta Man.
Lapidarul Muzeului Judeţean Mureş se află în subsolul Palatului Culturii din Târgu Mureş, în Sălile Maris.(Text: Agerpres, Foto: Muzeul Judeţean Mureş)
