Iunie – luna cireşelor; iunie 2015 – luna în care se schimbă ora exactă

cirese-iunie

Luna iunie este a şasea lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile, cu ziua de 15 ore şi noaptea de 9 ore. Denumirea lunii iunie derivă din latinescul “junius”, dar se mai presupune că s-ar putea trage din “juniores”, care înseamnă “tineret”, şi, prin urmare, această lună era menită să sărbătorească populaţia tânără, în epoca romană.

Poetul Ovidiu a dat şi explicaţia – zeiţa Iuno (Iunona sau Junona) a revendicat această lună. Iuno era soţia lui Jupiter, iar romanii o considerau zeiţa protectoare a femeilor. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au schimbat în timp, unele chiar la cererea Bisericii.

Fazele Lunii

Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 5:35 şi apune la ora 20:53, iar la sfârşitul lunii, răsare la ora 5:34 şi apune la ora 21:04. La 21 iunie 19h38m – are loc Solstiţiul de vară. Pe 22 iunie începe zodia Racului şi se încheie pe 22 iulie.

Luna – reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar. Fazele Lunii: 2 iunie – Lună Plină 19h19m (Luna începe să descrească); 10 iunie – Luna la Ultimul Pătrar 18h42m; 16 iunie – Lună Nouă 17h05m (Luna începe să crească), 24 iunie – Luna la Primul Pătrar 14h03m.

În tradiţia populară, luna iunie se numeşte “Cireşar”. Întrucât în iunie se coc cireşele, luna se numeşte, local, “Cireşar” sau “Cireşel”. Potrivit prezicerilor populare, dacă fulgeră şi tună, vara va fi ploioasă şi recoltele de grâu vor fi bogate, iar dacă plouă mult, se strică via şi strugurii. Dacă sunt omizi, va fi recoltă bună la grâu şi la struguri. În această lună, se seamănă ridichile de toamnă, guliile şi conopida de iarnă, se sapă viile a doua oară.

În războiul dintre forţele naturii, omul, pentru a le îmbuna, le-a preamărit, dedicându-le sărbători şi obiceiuri (Timoftei, Vartolomeu, Onofrei, Elisei, Sânpetru). La acestea, se adaugă Moşii de Ispas, Moşii de Vară, Duminica Mare, Calusul, Rusaliile, Marţea Ciocului şi altele. Târgurile Drăgaicei şi Sânzienelor, organizate în a doua jumătate a lunii iunie, păstrează amintirea unei divinităţi preistorice a agriculturii, celebrată la solstiţiul de vară.

Solstiţiul de vară

La data de 21 iunie, la ora 13:01, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90 grade, aflându-se la 23 grade şi 27 minute distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Este momentul solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte ale anului. În emisfera nordică, solstiţiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie; respectiv, în emisfera sudică, acelaşi solstiţiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu “antinomia” echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existenţa unui solstiţiu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solstiţiul “opus” (începutul iernii astronomice) marchează cealaltă emisferă (sudică).

Denumirea de solstiţiu (“Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopţi albe”.

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de ecuator. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului.

Datorită acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers.

Schimbarea orei exacte

Pe 30 iunie 2015, se va trece de la 11:59:59 la 11:59:60 şi nu la 12:00:00, cum ar fi normal. Decizia a fost luată de Serviciul Internaţional pentru Rotaţia Pământului, cu sediul la Paris, care monitorizează rotaţia planetei noastre şi schimbă ora exactă la nevoie. 2015 va fi al 26-lea an în care este adăugată o extra secundă, prima măsură de acest fel fiind luată în anul 1972. În 2012, când astronomii au luat o decizie similară, browser-ul Mozilla, dar şi site-uri precum Linkedin, Reddit sau Gizmodo au picat, iar utilizatorii sistemului de operare Linux au semnalat numeroase erori.

Reprezentaţii Marii Britanii precizează însă că, dacă se renunţă la secundele suplimentare, omenirea riscă să piardă orice noţiune a legăturii dintre ora exactă, răsăritul şi apusul Soarelui. Între 1972-1979, în fiecare an s-a adăugat o secundă în plus, iar în anii ’80 acest lucru s-a întâmplat de şase ori. În această perioadă, însă, economia mondială nu era atât de dependentă de Internet şi de tranzacţiile electronice, care pot fi grav afectate de astfel de modificări ale orei exacte.

În România, este folosit calendarul gregorian, care este derivat din calendarul iulian. Acest calendar are un an obişnuit de 365 de zile, împărţit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile. Anul 2015 este an comun de 365 de zile, luna februarie având 28 de zile, dar anul 2015 va avea o secundă în plus pentru a corela ora exactă cu rotaţia Pământului, care se încetineşte, şi cu ziua solară, care devine mai lungă.

Pe vremea dinozaurilor, ziua avea aproximativ 23 de ore. Saltul de secundă se introduce în Timpului Universal Coordonat (UTC) la sfârşitul lunilor decembrie sau iunie, în funcţie de diferenţa dintre cele două scări de timp. Decizia este luată în urma monitorizării cu cea mai mare precizie a neregularităţilor vitezei de rotaţie a Pământului datorate atracţiei Lunii şi Soarelui, variaţiilor sezoniere sau unor cauze aleatoare (căderi de meteoriţi, erupţii vulcanice, mari seisme etc.).  (Text: Agerpres, Foto: brandnation.co.uk)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *