Mp3

Italia, tărâmul vinurilor

viticultura-Italia-01

Denumită de către vechii greci ”Oenotria” – tărâmul vinurilor, Italia se mândreşte cu o veche tradiţie în cultura viţei-de-vie şi în producţia de vin de cea mai înaltă calitate.

Potrivit volumului ”The New Illustrated Guide to Wine”, specia Vitis vinifera, care stă la baza soiurilor de viţă-de-vie aflate astăzi în cultură, creşte în Peninsula Italică din timpuri străvechi, mai exact cu câteva secole înainte de Hristos.

O vreme, arheologii au crezut că ea a fost adusă aici de către greci, cu câteva secole înainte de ridicarea Imperiului Roman. Dar ulterior s-a dovedit că etruscii, vechii locuitori al căror domeniu se întindea pe coasta vestică a peninsulei (sec. XI-X î.Hr. — sec. I d.Hr.) aveau deja cunoştinţe despre viticultură, iar grecii nu au făcut altceva decât să introducă câteva soiuri noi atunci când s-au stabilit aici. De altfel, ei au fost cei care au numit aceste ţinuturi ”Oenotria”, sugerând, astfel, rolul deosebit de important acordat viticulturii.

Odată cu creşterea Imperiului Roman, au devenit din ce în ce mai evidente şi cunoştinţele dobândite de locuitori în materie de vinuri. Există chiar documente care atestă calitatea deosebită a acestora, cele mai apreciate fiind cele din Lazio, din Toscana sau din Campania. Horaţiu aprecia vinul de Ceacuba, iar Iulius Cesar pe cel de Mamertin din Sicilia, pe care l-a oferit invitaţilor, la unul dintre banchetele sale, alături de vinurile de Falerne şi cele greceşti, de Chios şi Lesbos. Vinul de Falerne era considerat primul vin al Italiei, fiind produs la poalele muntelui Massicus, notează oenologul Mihai Macici în cartea ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.

Expansiunea Imperiului Roman către vest a deschis noi rute comerciale, prin intermediul cărora era aprovizionată armata, dar care au contribuit şi la extinderea culturilor de viţă-de-vie în spaţii noi, respectiv în Spania, în Galia (actuala Franţa) şi chiar în Marea Britanie.

Potrivit profesorilor Constantin Ţârdea şi Liviu Dejeu, în volumul ”Viticultura”, datorită climatului mediteranean, în Italia nu există practic nicio regiune care să nu fie favorabilă culturii viţei-de-vie. De la graniţa alpină cu Elveţia şi regiunea Tirolul de Sud, situată la graniţa cu Austria, coborând spre Calabria şi continuând cu insulele Sardinia şi Sicilia, agricultura italiană este caracterizată în primul rând de viţa-de-vie.

Astfel, pornind de la nord către sud, viile se grupează în trei mari regiuni.

viticultura-Italia-03

În nord, clima fiind continentală, cu veri călduroase, ierni blânde şi precipitaţii abundente, se obţin vinuri de calitate, în regiuni viticole precum Piemonte, Valle d’Aosta, Lombardia, Veneto, Trentino, Alto Adige, Friuli Giulia.

Regiunea viticolă centrală este formată din Emilia Romagna, Liguria, Toscana, Umbria, Marche, Abruzzi şi Lazzio, iar cea de-a treia regiune, cea sudică, este formată din Puglia, Campania, Calabria, Sicilia, Sardinia. În partea peninsulară, respectiv cea centrală şi sudică, clima este mediteraneană, cu veri excesiv de călduroase şi secetoase, multe dintre regiunile viticole de aici fiind prielnice culturii viţei-de-vie pentru struguri de masă.

Condiţiile foarte variate de climă şi de sol au dus la o diversificare a sortimentului de soiuri, cu diferenţiere pe regiuni. În prezent, vinurile de Falerne şi Mamertin au dispărut, dar au apărut altele care să le egaleze faima. În primul rând, sunt prezente soiurile italiene pentru vinuri albe (Trebbiano, Verdicchio, Canaiolo, Greco, Malvasia, Moscatello, Vernaccia) şi cele pentru vinuri roşii (Barbera, Nebbiolo, Sangiovese, Brunello, Montepulciano, Aleatico), urmate de soiurile franceze (Merlot, Cabernet Sauvignon, Cabernet franc, Chardonnay) şi de cele germane (Riesling, Sylvaner, Muller-Thurgau).

viticultura-Italia-02

Astfel, în funcţie de condiţiile naturale, dar şi de soiurile alese, în Italia se obţine o gamă largă de vinuri, de la cele uşoare, de masă, la cele cu denumire de origine. Potrivit volumului ”Wine”, coordonat de André Dominé, vinurile cu adevărat măreţe ale Italiei sunt, însă, cele roşii, cu doar câteva excepţii, prestigiul acestora datorându-se, în principal, soiurilor Sangiovese şi Nebbiolo.

În prezent, Italia este unul dintre marii producători de vinuri ai lumii, disputându-şi, în fiecare an, supremaţia cu Franţa. Potrivit ultimelor statistici ale Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (2015), Italia, cu o producţie de 49,5 milioane hectolitri, este prima ţară producătoare de vin din lume, din care 20 milioane hectolitri sunt destinate exportului, potrivit site-ului www.oiv.int. Vinul face parte din viaţa de zi cu zi a locuitorilor săi, iar o familie obişnuită îl consumă atât la masa de prânz, cât şi la cină. Un italian consumă anual între 45 şi 48 litri de vin. Pe lângă acestea, vinul este folosit ca un important ingredient în bucătăria tradiţională. (Text: Agerpres, Foto:italianwineservices.com, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *