Mp3

Ion Voicu: 55 de ani de carieră, mii de concerte în întreaga lume

Celebrul violonist Ion Voicu s-a născut la 8 octombrie 1925, la Bucureşti, într-o familie cu vechi tradiţii muzicale. A început să cânte la vioară de la vârsta de şase ani, printre profesorii săi numărându-se maeştrii Garabet Avakian şi Vasile Filip.

În 1938 a fost admis la Academia Regală de Muzică şi a absolvit cei şapte ani de studiu ai instituţiei în doar doi ani, ca elev al renumitului profesor George Enacovici, potrivit site-ului ”Ion Voicu International Foundation”, www.ionvoicu.org.

A absolvit Academia Regală de Muzică în 1940, când a debutat la Orchestra Naţională Radio, devenind ulterior solist al acestui ansamblu. Un an mai târziu, în 1941, a debutat pe scena Ateneului Român. La unul dintre numeroasele sale concerte l-a remarcat marele George Enescu. Acesta i-a oferit lui Ion Voicu câteva lecţii.

În 1946, Yehudi Menuhin a organizat la Bucureşti un concurs muzical, iar Ion Voicu a obţinut Premiul Naţional ”Enescu — Menuhin”, ceea ce l-a propulsat spre Elveţia. Mai târziu, în 1950, a devenit solist al Orchestrei Filarmonicii bucureştene, iar în 1955, a plecat să aprofundeze studiile muzicale la Conservatorul ”Piotr Ilici Ceaikovski” din Moscova, unde a studiat timp de doi ani cu Abram Iampolski şi David Oistrach.

A devenit solist al filarmonicii bucureştene din 1949 şi a efectuat numeroase turnee cu această orchestră. În 1963 a debutat în Anglia. A înfiinţat ”Orchestra de Cameră Bucureşti” în 1969 şi a condus Filarmonica din Bucureşti în perioada 1972-1982. Începând din 1989, a fost profesor.

Uriaşul potenţial şi ascensiunea violonistului Ion Voicu au convins conducerea de atunci a Ministerului Culturii să achiziţioneze şi să-i pună la dispoziţie un instrument de excepţie, din 1956, Ion Voicu devenind primul român care deţinea o vioară Stradivarius, la care a cântat până în 1986, când a încredinţat-o Filarmonicii ”George Enescu”.

În cei 55 de ani de carieră, a susţinut mii de concerte în întreaga lume — La Paris, New York, Londra, Roma, Viena, Tokyo, Berlin, Stockholm etc. Turneele sale anuale i-au adus aprecieri entuziaste din partea criticilor muzicali în presa ţărilor în care Ion Voicu avea concerte, precizează site-ul www.ionvoicu.org.

Ion Voicu a compus piese de virtuozitate pentru vioară. A realizat înregistrări pentru Decca, Deutsche Gramophone, Eterna sau Heliodor. A concertat pe cele mai mari scene ale lumii (Royal Albert Hall şi Wigmore Hall din Londra, Scala din Milano, Carnegie Hall din New York, Teatro Colon din Buenos Aires, Musikverein şi Konzerthaus din Viena etc.), în compania celor mai renumite orchestre (Berliner Philarmoniker, London Symphony Orchestra, Gewandhaus din Leipzig, Orchestra Filarmonică din Tokyo, orchestrele simfonice din Cincinatti, Seattle, Baltimore, Los Angeles, Dresda, München etc.) şi a colaborat cu eminenţi muzicieni: Yehudi Menuhin, Isaac Stern, Henryk Szering, Monique Haas, Christoph Eschenbach, Sergiu Celibidache, John Barbiroli, Antal Dorati, Vaclav Neumann, André Cluytens etc.

Concertele sale au fost transmise de canale de televiziune din toată lumea — BBC-Londra, ABS-New York, NHK-Tokyo, Moscova, Ankara, Stockholm.

În 1990 Ion Voicu a recuperat vioara Stradivarius, aceasta rămânând în posesia familiei sale până în 2007. Ulterior vioara a fost restituită Ministerului Culturii, iar apoi a fost încredinţată violonistului Alexandru Tomescu.

În decembrie 1996, Ion Voicu a susţinut un master-class la Conservatorul din Paris, ultimul dintr-o serie de cursuri pe care le-a ţinut la Salzburg, Nisa, Lausanne, Sorrento etc.

A făcut parte din juriul unor prestigioase concursuri internaţionale de vioară: ”Piotr Ilici Ceaikovski” (Moscova), ”Carl Flesch” (Londra), ”Jan Sibelius” (Helsinki), ”Johann Sebastian Bach” (Leipzig).

Ion Voicu a fost directorul Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti timp de zece ani.

De-a lungul carierei sale, marele muzician a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii, între care: Medalia de Aur a Academiei Franceze, Diploma de Onoare a Fundaţiei ”Eugene Ysaye”, Premiul Academiei Române, Diploma de Onoare a Ministerului Culturii şi Premiul de Excelenţă al Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor din România.

În septembrie 1995, a înfiinţat fundaţia ”Ion Voicu International Foundation”. De asemenea, a fost membru al Fundaţiei ”Henryk Szering” şi al Consiliului UNICEF.

Maestrul Ion Voicu a murit la 24 februarie 1997. (Text: Agerpres, Foto: ionvoicu.org , Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *