Inventat de Henri Coandă, materialul “bois ciment” a fost folosit la Palatul Culturii din Iaşi

Palatul-culturii-06

La aproape un secol de la construcţia sa, Palatul Culturii din Iaşi continuă să îşi păstreze secretele. Sălile Palatului Culturii din Iaşi, construit în primul sfert al secolului XX de marele arhitect Ion D. Berindei, sunt decorate cu bois ciment – un material care imită perfect lemnul de stejar atât ca formă, cât şi culoare şi … sunet.

Istoricii, cercetătorii şi constructorii au reuşit să descifreze în timpul ultimilor opt ani de lucrări de reparare şi reconsolidare a Palatului Culturii o parte din “reţeta” compoziţiei acestui material unic în lume inventat de Henri Coandă pentru această clădire simbol a Iaşiului. Rezultatul poate fi admirat odată cu redeschiderea Palatului Culturii către marele public, eveniment care a avut loc la începutul acestei săptămâni.

“De analiză s-a ocupat firma de proiectare, s-au folosit specialişti şi laboratoare foarte bune, foarte profesioniste. S-a descifrat o parte din reţetă, prin analize chimice, dar nu în întregime. Nu am mai avut italienii de la 1925 ca să reproducă bois cimentul la aceeaşi calitate. Oricum, rezultatele sunt remarcabile”, spune istoricul Sorin Iftimi.

El precizează, cu o uşoară umbră de tristeţe în glas, că reţeta descoperită de Henri Coandă în urmă cu un veac pentru Palatul Justiţiei, cunoscut în ultimii 60 de ani ca fiind Palatul Culturii, a fost pierdută de-a lungul timpului. De altfel, îşi continuă Sorin Iftimi istorisirea, în acest veac de existenţă a Palatului Culturii a fost pierdută aproape toată documentaţia aferentă construcţiei clădirii.

Palatul-culturii-07

“Nu avem nişte arhive de instituţii sau de firme atât de bune care să păstreze documentaţia tehnică obişnuită care se păstrează în mod firesc în asemenea cazuri, mai ales că vorbim de lucrări publice, de o instituţie publică cum e Palatul de Justiţie. Arhivele nu au păstrat aproape deloc documentaţii referitoare la Palat. Foarte multe lucruri au trebuit să fie redescoperite. Am reuşit să redescopăr foarte multe sensuri date prin simboluri care sunt aici, la Palatul Culturii, fie pe faţade, fie pe interior, să redescopăr modele care au fost urmate la vremea respectivă de Ion Berindei, dar nicăieri ele nu au rămas scrise ca atare. Aşa şi cu analiza bois cimentului. A fost o investigaţie tehnică cu rezultate remarcabile, dar nu putem fi siguri că asta este reţeta, după cum nu putem fi siguri că era o reţetă miraculoasă. Henri Coandă a inventat un material ieftin, accesibil, prin care să poată înlocui lambriurile sculptate în lemn de stejar. Sculptate la bucată, una câte una, din lemn, ar fi costat mult mai mult, iar pentru suprafeţele acestea mari de la Palat cheltuielile ar fi fost mari şi prea puţin justificate”, a declarat istoricul Sorin Iftimie.

Tot el explică că atunci când a construit Palatul de Justiţie de la Iaşi, marele arhitect Ion D. Berindei a făcut un “pariu”. Nu unul propriu zis, ci şi-a propus să construiască o clădire retro, o clădire care să evoce veacuri trecute cu materiale moderne. Astfel cheltuielile aveau să fie mult mai mici, iar rezultatele de-a dreptul marcante.

Palatul-culturii-05

“Berindei, arhitectul Palatului Culturii, era şeful unei firme din Bucureşti care comercializa materiale inventate de Henri Coandă, materiale moderne, de inteligenţă tehnică românească, care reuşeau să înlocuiască materiale tradiţionale foarte scumpe oferind cam acelaşi efect optic. Printre ele este acest ‘bois cement’ care imita foarte bine lemnul de stejar din care sunt făcute lambriurile din Palat, dar mai ales din Sala denumită astăzi Henri Coandă. Era un material inventat în jurul anului 1900 şi folosit aici, la Palat, unde sălile sunt foarte ample, suprafaţa de lucru foarte mare şi efectul artistic este foarte reuşit. Încă existau în Iaşi meşteri italieni de foarte bună calitate şi care reuşeau să reproducă încă foarte bine acest bois ciment. În timpul restaurării din perioada 2008-2009 s-au făcut analize chimice aprofundate, s-a găsit o parte din reţeta uitată a lui Berindei. Într-una din săli chiar s-a încercat o reconstituire a lambriurilor după reţeta descoperită acum şi s-a obţinut ceva destul de apropiat de materialul original, dar în sala Coandă putem vedea adevărata calitate a acestui material care este într-adevăr excelentă”, relatează istoricul Sorin Iftimie.

El explică în câteva cuvinte că acest bois ciment, materialul inventat de Henri Coandă, e obţinut din fierberea ipsosului în ulei. Acest material nou, bois cimentul, are duritatea lemnului şi înfăţişarea stejarului. Iar pentru ca acest ipsos mai special să devină de bună calitate necesită şi o pricepere din partea constructorilor.

Palatul-Culturii-Iasi-03

“Despre Coandă se spunea că a făcut, a proiectat mai multe dintre ornamentele de la Palatul Culturii. Chiar el spunea asta într-un interviu din 1967, când a vizitat Palatul Culturii, că anumite ornamente sunt făcute de el. Coandă chiar a studiat sculptura la Paris avându-l îndrumător pe marele maestru Auguste Rodin. Deci avea calificarea necesară să facă asemenea ornamente, asemenea lucruri. Însă au fost mai mulţi cei care şi-au dat concursul la realizarea Palatului Culturii. La execuţia efectivă, de exemplu, se ştie că a fost un şef al meşterilor, Alexandru Fontana, care bănuiesc că a realizat efectiv aceste ornamente”, spune istoricul.

Palatul Culturii este o clădire foarte mare, foarte spaţioasă şi care are o suprafaţă de peste 36.000 de metri pătraţi.

“Realizarea Palatului Culturii pe piatră şi marmură ar fi fost extraordinar de scumpă pentru o clădire publică. Pentru o clădire privată poate se justifica, dar pentru o clădire publică trebuiau făcute cheltuieli minime. Și atunci Berindei a avut această dorinţă de a realiza un palat pe o structură uşoară, elastică, modernă, care să aibă aspectul unei clădiri neogotice, romantice, dar care avea dotări ultramoderne la vremea aceea, privitoare la sistemul de încălzire, ventilaţie, la un sistem de ceasuri racordat la ceasul din turn şi alte asemenea lucruri care erau la nivelul de top al epocii respective, cam pe sistemul făcut şi la Castelul Peleş”, istoriseşte Sorin Iftimi.

Și a reuşit. Cu materiale moderne şi ieftine Berindei a construit între 1905-1925, pe locul fostei curţi domneşti, un palat spectaculos care aduce cu un veritabil palat gotic, dar care a fost realizat cu materiale foarte moderne pentru început de secol XX.

Palatul-Culturii-Iasi-02

***
În februarie 1906 a avut loc la sediul Prefecturii Judeţului Iaşi licitaţia publică pentru darea în antrepriză a lucrărilor de restaurare a Palatului Administrativ. O licitaţie asemănătoare a avut loc şi la 28 iunie 1906, în Bucureşti, la Ministerul de Justiţie. Proiectul conceput de arhitectul I.D. Berindei a fost aprobat de Consiliul Tehnic Superior la sfârşitul lunii octombrie 1907, moment în care se deschid şi lucrările de construcţie. Execuţia a fost încredinţată, prin licitaţie, antreprizei de construcţii Schultze.

În Primul Război Mondial clădirea, încă nefinisată, a fost ocupată de trupele ruseşti aliate, cărora “planurile de detaliu şi o parte din depozitele de parchete le-au servit drept combustibil pentru samovarele ce instalaseră”, după cum spun istoricii. După plecarea trupelor ruseşti clădirea a găzduit Corpul IV al Armatei Române, Serviciul Geografic, Automobilele Regina Maria, Aviaţia, Telegraful fără fir şi, în final, spitalele militare care s-au succedat, până la sfârşitul războiului. Abia în 1921 s-au putut relua lucrările, graţie ministrului George G. Mârzescu, fostul primar al Iaşilor.

Palatul-Culturii-Iasi-04

Inaugurarea Palatului de Justiţie a avut loc la 11 octombrie 1925, în prezenţa lui Ferdinand I, care era însoţit de familia regală. Denumirea de Palat al Culturii datează din 1955, când edificiul a încetat să mai fie folosit de justiţia ieşeană, fiind destinat să adăpostească diverse instituţii culturale: Direcţia pentru Cultură, Oficiu Patrimoniu, edituri, reviste culturale, muzee. Tot aici funcţionează una dintre cele mai importante şi mai prestigioase instituţii de cultură din ţară: Complexul Naţional Muzeal Moldova.

În prezent, după opt ani de la demararea lucrărilor de reconsolidare şi renovare, clădirea adăposteşte patru muzee de talie naţională, fiecare cu o îndelungată tradiţie: Muzeul de Artă, înfiinţat în 1860, Muzeul de Istorie a Moldovei, ale cărui începuturi coboară până la 1916, Muzeul Etnografic al Moldovei, ale cărui baze au fost puse în 1943 şi Muzeul Știinţei şi Tehnicii “Ștefan Procopiu”, al cărui prim nucleu a fost creat în 1955 şi al cărui nume este un omagiu adus omului de ştiinţă ieşean. Tot în Palatul Culturii îşi are sediul şi Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural, care are o prestigioasă activitate de peste patruzeci de ani.

Palatul-Culturii-Iasi-01

Lucrările de reparare şi reconsolidare a Palatului Culturii s-au desfăşurat în intervalul septembrie 2008 – ianuarie 2016, fiind executate în două etape, însă durată totală a lucrărilor a fost de patru ani şi patru luni. După primii trei ani, monumentul a intrat în conservare, lucrările fiind reluate în octombrie 2014, întrucât a apărut necesitatea de a suplimenta fondurile disponibile iniţial. Ministerul Culturii a estimat costul lucrărilor la peste 26 de milioane de euro, fără TVA, aceasta fiind cea mai vastă lucrare de acest gen din România. La restaurarea celor peste 34.000 de metri pătraţi ai Palatului Culturii au lucrat 350 de muncitori şi specialişti. (Text: Agerpres, Foto: Foto: Liviu Chirica/Zoom Art)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *