Hidrocentrala Vidraru de pe Argeş, un proiect 100% românesc

Vidraru1

Hidrocentrala Vidraru, un proiect 100% românesc şi unul dintre cele mai importante obiective economice ale judeţului Argeş, a produs în cei 48 de ani de funcţionare o cantitate de electricitate de 17.034 GWh, trecând prin turbinele sale 25 de miliarde de metri cubi de apă, arată datele furnizate de Hidroelectrica.
Construcţia amenajării hidroenergetice Vidraru a durat cinci ani şi jumătate şi s-a încheiat în anul 1966, plasând hidrocentrala pe locul doi ca mărime din istoria ţării, după cea de pe Bistriţa, pusă în funcţiune în anul 1950.

Amplasarea barajului în Cheile Argeşului a necesitat excavaţii pe versanţi în condiţii deosebite. A fost construit drumul artificierilor, care cuprinde 4.000 de trepte din lemn pe versanţii cheilor Argeşului. De asemenea, au fost aplicate tratamente speciale de suprafaţă şi de adâncime.

“Hidrocentrala a fost gândită ca un obiectiv energetic de referinţă, de aceea nu s-a făcut rabat la materiale şi la calitate (un specialist elveţian, ing. Stuky, spunea că românii «fac lux»’ privind calitatea lucrărilor)”, potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica.

Proiectul a fost 100 % românesc, iar centrala a fost echipată cu cea mai bună tehnologie a momentului.

“De la punerea în funcţiune şi până în prezent, hidrocentrala Vidraru a produs circa 17.034 GWh, trecând prin turbinele sale peste 25 miliarde de metri cubi de apă”, arată datele producătorului hidro.

Râul Argeş este situat în sudul României, formând unul dintre cele mai importante bazine hidrografice ale ţării, cu suprafaţa de 12.500 kilometri pătraţi.

barajul-vidraru-1966

 

Barajul Vidraru în anul 1966

 

Centrala Hidroelectrică Vidraru, pusă în funcţiune la 9 decembrie 1966, utilizează potenţialul hidroenergetic al Argeşului pe un sector de 28 de kilometri lungime, între Cumpăna şi Oieşti, valorificând o cădere totală de 324 de metri. Schema de amenajare reprezintă punerea în practică a unor concepţii moderne prin captarea apelor unui bazin hidrografic cu o suprafaţă de 745 kilometri pătraţi. S-a realizat astfel un debit mediu captat de 19,7 mc/s, debit asigurat atât din râul Argeş – 7,5 mc/s, cât şi din bazinele învecinate, Topolog, Vâlsan, Doamnei, prin 10 captări secundare cu galerii subterane în lungime totală de 29 de kilometri.

Schema de amenajare a centralei Vidraru cuprinde o acumulare importantă, un baraj din beton în dublu arc, o galerie de aducţiune continuată printr-un castel de echilibru şi un puţ forţat, o centrală subterană şi o galerie de fugă. În cei 5 ani şi jumătate cât a durat construcţia s-au realizat volume de lucrări impresionante: s-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 mc de rocă, din care aproximativ 1 milion mc în subteran, s-au turnat 930.000 mc de beton, din care 400.000 mc în subteran şi s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.

Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane mc, din care 320 milioane mc reprezintă volumul util. Lacul are o suprafaţă de 870 ha şi o lungime de 14 km.

Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa şi al nouălea în lume între construcţiile similare. Este un baraj din beton cu dublă curbură, realizat din 22 ploturi verticale, având înălţimea de 166,60 m şi o lungime la coronament de 307 m, fiind traversat de 9 galerii orizontale interioare în care se găsesc amplasate aparatele de măsură şi control. Pentru realizarea lui au fost necesari 480.000 mc de beton. Această construcţie are 6 m grosime la coronament şi 25 m la bază.

Vidraru

Centrala subterană este adevăratul “templu” al amenajării. Într-o cavernă având înălţimea de 31,70 m, lungimea de 67,80 m şi lăţimea de 16,70 m, amplasată la 104 m sub nivelul albiei râului Argeş, se află sala maşinilor şi transformatoarele de înaltă tensiune.

Pentru a ajunge la cele 4 turbine Francis verticale de câte 55 MW şi la cele 7 transformatoare monofazate de 40 MVA, trebuie să străbatem cei 104 m ai puţului vertical de 7,20 m diametru, pe unde a fost de altfel introdus tot echipamentul centralei, şi apoi cei 132 metri ai unei galerii de acces orizontale cu secţiunea de 33 mp.

Turbinele şi generatoarele electrice sincrone verticale, care dezvoltă o putere de 61 MVA fiecare, asigură o producţie de energie, într-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

Energia electrică produsă este transportată în exteriorul centralei până la platforma de la nivelul blocului administrativ prin cabluri de 220 kV amplasate într-o galerie înclinată de 178 m lungime, care este utilizată, de asemenea, şi ca acces secundar în centrala subterană şi de aici mai departe, printr-o linie dublă de 220 kV de circa 2 km lungime, până la staţia de transformare Aref de 400/200/110 kV. (Text: Agerpres, Foto:barajulvidraru.ro, pensiune-turistica.ro, Video: youtube/com)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *