Blaziu Guban, de la care a pornit istoria uneia dintre cele mai rezistente mărci româneşti, s-a născut la 4 noiembrie 1904, în comuna Urbediu din judeţul Bihor, fiind ulterior adoptat de o familie din Oradea.
Cu doar primele clase făcute, a lucrat ca îngrijitor la porci, apoi, în timpul Primului Război Mondial s-a angajat la o fabrică de ghete din Oradea, urmărind cu mare atenţie combinarea substanţelor şi a materialelor. De aici şi până la inventarea primei creme de ghete româneşti nu a fost decât un pas.
Astfel, istoria Guban a început cu paşi mici în 1935, cu un singur angajat şi o cremă de pantofi. Doi ani mai târziu, la 15 septembrie 1937, avându-i ca parteneri pe Kaldory şi Kovacs, societatea „Guban” a fost înregistrată la Registrul Comerţului cu numele de Uzinele Chimice „Guban” Timişoara, în 1940, primind caracterul de fabrică.
La început numele era legat doar de crema de ghete, însă ulterior s-a trecut la producţia de ceară şi alte soluţii pentru lipit ghete. Pentru a-şi putea vinde crema de ghete Blaziu Guban a încheiat un contract cu fabrica Mecher, care îi livra cutii de tablă inscripţionate „Guban”.
Cât timp s-a aflat în fruntea societăţii, Blaziu Guban a dorit să contribuie la dezvoltarea acestei industrii, încercând să oprească importurile de produse străine, dar şi să aducă inovaţii în procesele de producţie din acea perioadă, alături de angajaţii săi.
Dorinţa sa era aceea de a produce calitate pentru români şi să aducă un suflu nou asemeni tendinţelor propuse de târgurile din Occident. A început să călătorească la târguri de mostre ce aveau loc la Budapesta, Viena, Zurich, Basel, Paris şi Praga, unde a expus produsele „Guban” şi de unde s-a inspirat pentru noi modele de încălţăminte.
Guban a fost singura fabrică din România care nu a fost naţionalizată în 1948, însă în 1952, Blaziu Guban a fost nevoit să doneze statului român atât brandul, cât şi fabrica, în schimbul promisiunii de a-şi păstra pe viaţă funcţia de conducere a fabricii.
Totodată, a avut loc schimbarea numelui, din Uzina Chimică „Guban” Timişoara, în Întreprinderea Industrială de Stat Fabrica de Produse Chimice şi Încălţăminte „Bela Breiner” Timişoara. Fabrica avea, în 1959, un număr de 475 de angajaţi dintre care 394 muncitori.
Numele companiei a suferit din nou modificări, în 1963, de această dată numindu-se Fabrica de Încălţăminte şi Mase Plastice „Victoria”. Producţia s-a diversificat, întreprinderea ajungând să deţină unităţi şi secţii de: mase plastice, confecţii, imprimerie, tâmplărie, accesorii metalice, blănărie, încălţăminte, o magazie de piele artificială şi un laborator. După 1990, mai multe linii de producţie au fost desfiinţate, printre care şi cea de cremă de pantofi.
Însă, secţia de încălţăminte a rămas mereu o prioritate, care propunea „Arta Guban” pentru femei, bărbaţi şi copii, atât pentru consumul intern, cât şi pentru export.
Prima pereche de pantofi Guban a fost lansată pe piaţa românească în 1959. Lucraţi manual, pantofii care purtau această marcă au devenit rapid elita încălţămintei româneşti, cea mai mare parte a producţiei fiind destinată exportului. Astfel, pantofii Guban au fost apreciaţi şi purtaţi de fostul preşedinte american Harry Truman, de actriţa Sophia Loren, dar şi de liderii politici români ai acelui moment.
Blaziu Guban a murit în 1978, iar fiul său, Tiberiu Guban, absolvent al Facultăţii de Chimie Industrială din Timişoara, care i-a fost şi ucenic, i-a urmat la conducere până în 1992, când s-a pensionat. Cât timp a lucrat în fabrică, Tiberiu Guban a obţinut 25 de brevete de invenţie, iar în 1956 a început producţia de serie a pielii artificiale. La acea vreme, Tiberiu a reuşit să facă imitaţie de piele de şarpe şi de crocodil. În prezent, trăieşte la Timişoara, oraş al cărui cetăţean de onoare este din 2012.
Întreprinderea din Timişoara a fost privatizată în 1995 ca societate pe acţiuni, pentru ca, în prezent, pachetul majoritar din acţiunile companiei să fie deţinut de fondul de investiţii american New Century Holdings, reprezentat în România prin NCH Advisors. De la preluarea fabricii au fost investiţi peste 250.000 de euro în procesul de modernizare a liniei de producţie şi distribuţie.
Începând cu 2013, Guban trece printr-un proces de reinventare. Un prim pas pentru înnoirea liniei de producţie a fost împărţirea creaţiilor în două colecţii: Clasic Guban Timişoara şi Guban No. 1. Dacă gama Clasic Guban Timişoara poate fi găsită în toate cele 134 de magazine partenere, în 63 dintre oraşele României, gama Guban No. 1 are un caracter exclusivist fiind disponibilă doar în magazinul Guban din Băneasa Shopping City, primul din Bucureşti, deschis în urma unei investiţii de 100.000 de euro, dar şi pe site-ul companiei. Compania deţine un magazin propriu şi în Timişoara.
În ceea ce priveşte noile creaţii, pantofii Guban îmbină, pe de o parte, tradiţia artizanatului românesc cu materiile prime italieneşti şi, de cealaltă parte, adaptează tendinţele internaţionale la specificul pieţei autohtone. Totodată, pantofii Guban creaţi la cele mai înalte standarde sunt concepuţi conform caracteristicilor antropologice, necesităţilor şi gustului specific românesc, toate acestea reprezentând atuuri în confruntarea cu branduri străine celebre, care nu corespund întotdeauna nevoilor româncelor.
Fabrica Guban exportă pantofi pentru pieţele din Polonia şi Canada, iar din 2013 participă la Târgul Internaţional de Încălţăminte MICAM de la Milano, devenind furnizor şi pentru magazine din Italia, Elveţia şi Slovenia.
În prezent, piaţa locală de încălţăminte de damă, incluzând şi importurile de încălţăminte este evaluată la 18 milioane de perechi de pantofi pentru toate categoriile de vârstă. În ceea ce priveşte obiceiul de consum al femeilor din România, o femeie cumpără în medie patru perechi de pantofi pe an, cu două perechi mai puţin decât media europeană. (Text: Agerpres, Foto: Facebook.com)
