Gorovei, mănăstirea care trăieşte prin Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul

Manastirea-Gorovei-05

Mănăstirea Gorovei din judeţul Botoşani, considerată “una dintre cele mai iubite vetre de sihăstrie creştină românească”, a fost ctitorită şi continuă să existe graţie Icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul.

În prezent, Mănăstirea Gorovei, aflată la aproximativ 30 de kilometri de municipiul Botoşani, mai are doar trei călugări, care asigură servicii pentru câteva sute de credincioşi care îi trec săptămânal pragul.

Manastirea-Gorovei-04

Lăcaşul de cult, inclus pe lista monumentelor istorice, datează din anul 1740, când — potrivit legendei — călugărul Avramie, care lucra terenurile pe care mănăstirea Dragomirna le deţinea în judeţul Botoşani, a descoperit, ca prin minune, îngropată în pământ, icoana Sfântului Ioan Botezătorul.

“Câţiva călugări din Mănăstirea Dragomirna lucrau moşiile în zona aceasta. Vrând să facă un adăpost pentru albine, pentru perioada de iarnă, au auzit cântându-se trei zile la rând, lângă un stejar, troparul Sfântului Ioan Botezătorul. Săpând acolo, la rădăcina stejarului, au găsit o ladă şi în ladă s-a găsit această icoană. În urma găsirii acestei icoane, a luat fiinţă aici Schitul Gorovei”, povesteşte stareţul Mănăstirii Gorovei, Teofil Timişag.

Manastirea-Gorovei-01

Călugării vorbesc de nenumărate minuni făcute de icoana cu vechime de peste 400 de ani. Aceasta ar vindeca bolnavii, însă i-a ajutat şi pe ţărani în vremuri de secetă, aducând, în urma unor rugăciuni, ploaia.

Una dintre minuni este menţionată pe o troiţă construită în curtea mănăstirii, chiar pe locul unde un bărbat bolnav şi-ar fi revenit miraculos.

Manastirea-Gorovei-03

“În iarna anului 1852, prin mijlocirea rugăciunilor Sfântului Ioan Botezătorul a cărui icoană făcătoare de minuni ocroteşte Mănăstirea Gorovei, pe acest loc s-a săvârşit minunea vindecării boierului armean Dimitrie Gigâtu din Botoşani, care era alienat şi muribund. În urma acestei vindecări minunate, boierul şi familia sa au trecut la credinţa ortodoxă, iar el s-a călugărit, vieţuind aici cu numele Daniil. Drept mulţumire adusă lui Dumnezeu, în anul 1856, familia armeanului a zidit o fântână din piatră cu ciutură, care, în decursul anilor, s-a deteriorat”, se menţionează pe troiţă.

Icoana a fost argintată în perioada 1830-1834, când stareţul Macarie Jora a construit şi o altă biserică, mai mare şi din cărămidă. Ulterior, în 1868, aceeaşi icoană a fost poleită cu aur, fiind aşezată la loc de cinste în stânga interiorului bisericii.(Text: Agerpres, Foto: facebook.com/ Manastirea Gorovei)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *