Gina Patrichi, „artistul care convinge cu sufletul”

gina-patrichiActriţa Gina Patrichi s-a născut la 8 martie 1936, la Bucureşti. În 1952 a început cursurile Institutului de Teatru ”I.L. Caragiale” din Bucureşti, la clasa Aurei Buzescu.

Sensibilă, pasională, Gina Patrichi a dat viaţă unor personaje memorabile în teatru, film şi televiziune, remarcându-se prin forţă actoricească, vocea cu un timbru de neuitat, capacitatea de a trece uşor de la registrul comic la cel dramatic.

A desfăşurat o prestigioasă activitate teatrală, mai întâi în cadrul Teatrului Dramatic din Galaţi, unde, în 1956, a debutat în spectacolul ”Nota zero la purtare” de Octavian Sava şi Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu. În cei aproximativ opt ani cât a jucat pe scena acestui teatru a avut roluri în numeroase piese, dintre care amintim ”Titanic vals” de Tudor Muşatescu (regia Valeriu Moisescu, 1958), ”Nora” de Henrik Ibsen (regia Ariana Kuner, 1959), ”Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (regia Vlad Mugur, 1961), ”Poveste din Irkutsk” de Arbuzov (regia Vlad Mugur, 1962) ş.a.

În 1964 este descoperită de regizorul Liviu Ciulei şi invitată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din Bucureşti, condus de acesta. Pe scena Teatrului Bulandra a debutat la 29 ianuarie 1964 în piesa ”Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, în rolul Corinei, sub îndrumarea aceluiaşi Valeriu Moisescu.

Dintre piesele în care a interpretat roluri de neuitat pe scena Teatrului Bulandra, amintim: ”D-ale Carnavalului” de I.L. Caragiale (1966, regia Lucian Pintilie), ”Iulius Cezar” de Shakespeare (1968, regia Andrei Şerban), ”Aceşti nebuni făţarnici”, de Teodor Mazilu (1970, regia Emil Mandric), ”Elisabeta I” de Paul Foster (1974, regia Liviu Ciulei), ”Azilul de noapte”, de Maxim Gorki (1975, regia Liviu Ciulei), ”Hedda Gabler” de Ibsen (1975, regia Cătălina Buzoianu), ”Interviu” de Ecaterina Oproiu (1976, regia Cătălina Buzoianu), ”Amintiri” de Alexei Arbuzov (1982, regia Ion Caramitru), ”Romeo şi Julieta la sfârşit de noiembrie”, de Jan Otcenasek (1984, regia Valeriu Moisescu), ”Hamlet” de William Shakespeare (1985, regia Alexandru Tocilescu). Ultima stagiune în care a apărut pe scena Teatrului Bulandra a fost 1992-1993, iar ultima premieră a fost cu ”Teatrul comic” de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete (22 noiembrie 1992).

A jucat, de asemenea, la Teatrul Naţional din Cluj în spectacolul ”Antoniu şi Cleopatra” de W.Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuţiu (1988), în care a interpretat magistral rolul reginei.

Gina Patrichi a colaborat cu mari regizori care au pus în scenă piese din repertoriul naţional şi universal la Teatrul Naţional de Televiziune: Petre Sava Băleanu, Letiţia Popa, Petre Bokor, Cornel Todea, Sorana Coroamă-Stanca, Cornel Popa, Dan Necşulea şi mulţi alţii. A jucat, astfel, în ”Stâlpii societăţii” de Ibsen, ”Egmont” de Goethe, ”Livada cu vişini” de Cehov, ”Cadavrul viu” de Tolstoi, ”Pescăruşul” de Cehov, ”Cavalerul tristei figuri”, după Cervantes, ”Diavolul şi bunul Dumnezeu” de J.P. Sartre, ”Surorile Boga” de Horia Lovinescu, ”Troienele” de J.P. Sartre, după Euripide ş.a. A interpretat cu aceeaşi pasiune roluri pentru teatru radiofonic, participând, de asemenea, la spectacole de muzică şi poezie.

În film a debutat, alături de Victor Rebengiuc, în ”Pădurea spânzuraţilor” (regia Liviu Ciulei, 1964), în rolul Rozei Ianoşi. A avut roluri memorabile, între altele, în filme regizate de Malvina Urşianu.

Din filmografia sa mai amintim, conform volumului ”1234 cineaşti români” (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996): ”Procesul alb” (1965), ”Neînfricaţii” — serial TV (1970), ”Felix şi Otilia” (1971), în regia lui Iulian Mihu, ”Bariera” (1972, regia Mircea Mureşan), ”Dincolo de nisipuri” (1973, regia Radu Gabrea), ”Trecătoarele iubiri” (1973, regia Malvina Urşianu), ”Nemuritorii” (1974, regia Sergiu Nicolaescu), serialul TV ”Lumini şi umbre” (1979-1982, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Mircea Mureşan), ”Probă de microfon” (1980, regia Mircea Daneliuc), ”Liniştea din adâncuri” (1981, regia Malvina Urşianu), ”Saltinbancii” (1981, regia Elisabeta Bostan), ”Pe malul stâng al Dunării albastre” (1983, regia Malvina Urşianu), „Moromeţii” (1986, regia Stere Gulea), „Figuranţii” (1987, regia Malvina Urşianu), ”Hanul dintre dealuri” (1987, regia Cristiana Nicolae). A jucat în filme alături de alţi mai actori: Liviu Ciulei, Emil Botta, Ştefan Iordache, Toma Caragiu, Gheorghe Dinică, Amza Pellea, Ştefan Mihăilescu-Brăila, George Constantin, Silvia Popovici, Victor Rebengiuc, Florin Zamfirescu şi mulţi, mulţi alţii.

A primit Premiul ACIN pentru rolul Zaza din filmul ”Pe malul stâng al Dunării albastre” (1983), Premiul ATM pentru rol principal feminin în spectacolul ”Antoniu şi Cleopatra” de W. Shakespeare (regia Mihai Măniuţiu, 1988), Premiul de excelenţă acordat de UNITER (31 ianuarie 1994), Premiul de excelenţă (post mortem) la Gala UNITER din aprilie 1994.

Gina Patrichi s-a stins din viaţă la 18 martie 1994, la doar 58 de ani, în Bucureşti.

În 1996 Mircea Patrichi a publicat volumul ”Gina Patrichi. Clipe de viaţă”, dedicat memoriei surorii sale.

”Cred în capacitatea marelui public de a înţelege sensul artei şi de a aprecia pe artistul care convinge cu sufletul” este una dintre mărturisirile Ginei Patrichi regăsite în paginile acestui volum biografic. În 2008 a fost lansat volumul ”Carte cu Gina Patrichi”, al criticului de teatru Mircea Morariu. De asemenea, o stradă din Bucureşti poartă numele ”Gina Patrichi”. (Text: Agerpres, Foto: cinemagia.ro, Video: youtube.com)