Mp3

Generalul Ioan Dragalina: “Trupa care nu înaintează, să moară pe loc”

ioan-dragalinaGeneralul Ioan Dragalina s-a născut la 8 decembrie 1860, la Caransebeş (pe atunci în Austro-Ungaria), într-o familie cu tradiţii militare, tatăl său, Alexandru Dragalina, fiind ofiţer în armata austro-ungară.

A urmat şcoala primară la Caransebeş, apoi Școala de Cadeţi din Timişoara (1880) şi Academia Militară din Viena (1884). A fost, o perioadă, ofiţer în armata austro-ungară, anume în Regimentul 43 Infanterie austro-ungar (1844-1887), după care părăseşte rândurile acesteia şi trece în România.

A fost încadrat în Armata română cu gradul de sublocotenent, în 1888, după care a avansat, ajungând căpitan (1893), maior (1899), colonel (1911), general de brigadă (1915).

În perioada 1908-1911, locotenent-colonelul Ioan Dragalina a fost comandant al Școlii Militare de Infanterie din Bucureşti. A fost comandant adjunct al Regimentului 7 vânători (1905), comandant al brigăzilor 9 şi 8 infanterie (1914), al Comandamentului 3 teritorial (1916), comandant al Diviziei 1 de Infanterie şi comandant al Armatei I (1916).

În anul 1916, înainte ca România să intre în Primul Război Mondial de partea Antantei, generalul Ioan Dragalina a fost numit comandant al Diviziei I de Infanterie, care îşi avea sediul la Drobeta Turnu Severin. La 14/27 august 1916 România a declarat război Austro-Ungariei, iar în noaptea de 14/27 spre 15/28 august armata română a trecut Carpaţii în Transilvania.

Divizia comandată de Generalul Ioan Dragalina a luptat cu curaj, în august 1916, în bătăliile de la Orşova şi de pe valea râului Cerna. La 23 august/ 5 septembrie 1916 trupele române din grupul ”Cerna”, comandat de generalul Ioan Dragalina, au intrat în Orşova, ţinând sub control calea Dunării, folosită de inamic pentru aprovizionarea armatelor germano-bulgare de pe frontul de sud.

ioan-dragalina-statuie-caransebesStatuia generalului Ioan Dragalina, din oraşul său natal

În octombrie 1916, în momente grele pentru trupele române, generalul Dragalina a fost numit comandant al Armatei I, cu cartierul general la Craiova.

În ordinul de zi din 11 octombrie 1916, generalul Dragalina făcea următorul apel:‘Ofiţeri şi soldaţi ai Armatei I-a române, din acest moment am luat comanda armatei şi cer imperios la toţi, de la General la soldat: în primul rând apărarea cu viaţa a sfântului pământ al ţării noastre, apărarea vetrei strămoşeşti, a ogorului şi a cinstei numelui de român. Cer la toţi cea mai deplină ascultare şi cea mai strictă executare a ordinelor. Trupa care nu înaintează, să moară pe loc.”

În prima bătălie de la Jiu (10/23-16/ 29 octombrie 1916), trupele Armatei I române au respins puternica ofensivă inamică, reuşind să oprească temporar, printr-o eroică rezistenţă a Diviziei 11 Infanterie, înaintarea inamicului spre Oltenia. Plecat în Valea Jiului pentru a lua legătura cu comandanţii aflaţi în prima linie a frontului, generalul Dragalina este rănit grav în braţ, de gloanţe, la 12 octombrie 1916. Este transportat a doua zi la Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti, dar, cu toate eforturile medicilor de a-i salva viaţa, moare la 24 octombrie 1916 din cauza septicemiei.

Generalul Ioan Dragalina a impresionat prin temeritate şi spirit de jertfă. Înclinat către ofensivă, a impus apărării executarea de contraatacuri de flanc şi front prin surprindere, cu exploatarea judicioasă a avantajelor terenului.

Pentru meritele dovedite în ridicarea nivelului ştiintific al şcolii, pentru ordinea şi disciplina instituite în învăţământul militar, generalul Ioan Dragalina a fost decorat cu Ordinul Steaua României, clasa V-a. A fost distins, de asemenea, cu cea mai înaltă decoraţie de război — ”Ordinul Mihai Viteazul” clasa a III-a(Text: Agerpres, Foto: captura video youtube/ InfoCaransebes, adevarul.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *