GALAŢI: Lacul Brateş

lacul-Brates

Unul dintre cele mai mari lacuri din România, situat în zona de confluenţă a Prutului cu Dunărea, Lacul Brateş, cu o suprafaţă iniţială de peste 7.000 de hectare şi o adâncime de trei metri, este o importantă bază de pescuit şi un important punct de atracţie turistică din judeţul Galaţi.

În urmă cu o sută de ani, într-un cartier gălăţean situat în apropierea Lacului Brateş exista o cherhana de primă stocare şi sărare a peştelui şi zeci de gheţării adânci, unde era asigurată gheaţa necesară pentru transportarea peştelui în căruţele cu coviltir, care plecau spre nordul oraşului, după apusul soarelui, asigurând bunăstarea locuitorilor din zonă, a căror principală ocupaţie erau pescuitul şi negoţul cu peşte.

Proiectat ca polder (lac maritim prin îndiguire şi drenare) Lacul Brateş este un lac de agrement şi pescuit format prin secarea unor bălţi în timpul regimului comunist, renumit în special pentru plătică şi şalău, dar şi pentru caras, crap sau novac.

Supranumit “Balatonul României” acesta făcea parte din mica deltă a Prutului din zona de vărsare, ce înşira salba de lacuri şi bălţi de pe ambele maluri ale râului, începând de la Cârja (Vaslui) până spre Giurgiuleşti (Basarabia). În Brateş se vărsa râul Chineja.

Zona a intrat în legendă pe vremea lui Petru Rareş, care înainte de a deveni domnitor al Moldovei, se ocupa cu pescuitul pe acest lac. Carele sale au aprovizionat cu peşte atât Curtea Domnească de la Suceava, cât şi cetăţile Tighina, Cetatea Albă şi Chilia. Legendele locului spun că Petru Rareş s-a îndrăgostit de o tătăroaică, iar de aici a rămas înşiruirea numelor localităţilor de la Brateş spre nord, care se constituie într-o declaraţie de dragoste: Tuluceşti, Tătarca, Frumusiţa.

În ipotezele privind geneza lacului se consideră că el este un fost golf marin desprins din Marea Tetys de frământările Munţilor Hercinici şi de aluviunile danubiene. O altă variantă identifică Brateşul cu un fost liman al Prutului, rezultat prin colmatarea cu aluviuni a celor trei guri prin care râul se descărca în Dunăre. Numele său are legătură cu râul Prut, în vechime acesta numindu-se şi Brutus.

Iniţial, suprafaţa lacului era de 7.420 hectare luciu de apă, dar, în anul 1948 după o serie de lucrări agrotehnice, acesta a fost redusă la circa 2.000 de hectare, mai puţin de o treime. Atunci, pe malul Brateşului a fost înfiinţat Şantierul “Ana Pauker” al cărui scop era desecarea zonei pentru ca delta de la Galaţi să fie transformată în suprafaţă arabilă.

 brates

O mare intervenţie care a condus la reducerea suprafeţei luciului Brateşului s-a desfăşurat între anii 1947-1949, prin realizarea lucrărilor de izolare a lacului de lunca inundabilă şi cursul râului Prut. Primul an de exploatare intensivă a fost 1969, iar lucrările de amenajare complexă s-au finalizat în anul 1971, delta devenind doar un teren arabil.

Timp de peste trei decenii, pe suprafaţa rămasă s-a făcut piscicultură, iar pe mal a fost construit un complex de agrement – Zona “Agrement Brateş” – şi a fost amenajată o plajă, “bordată” cu pietre de râu, care în primii ani rivaliza cu cea din Eforie. Acestea au fost falimentate după anul 1989. Pe lângă cele peste 7.400 ha luciu de apă, Brateşul cuprindea şi numeroase “unităţi acvatice naturale “: Babele, Butnaru, Dadova, Daduvel, Gauroaia, Liscanu, Nisipuri, Plutniţa, Porcăroaia, Rotunda, Scărişoara, Strâmbele, Tinosul, Vizoiu.

După mulţi ani în care a fost abandonat, devenind raiul braconierilor, Lacul Brateş a fost concesionat, în luna august 2008, pentru o perioadă de 49 de ani, societăţii Piscicola Brateş, pentru a se ocupa de repopularea cu “puiet de două veri” cu exploatarea comercială a fondului piscicol.

Pe malul stâng al lacului a fost amenajată şi o plajă cu nisip, spaţii de cazare, restaurant cu terasă, spaţii de joacă pentru copii şi locuri pentru grătar. Din punct de vedere peisagistic zona este de o frumuseţe rară, fiind o oază de linişte şi relaxare. (Text: Agerpres, Foto: infopensiuni.ro)

2 thoughts on “GALAŢI: Lacul Brateş

  1. Laurentiu

    Salurare. Foarte folositoare informaţiile pe care le ofiriti voi aici.
    îmi puteţi preciza si mie sursa informaţiilor?
    Mulţumesc!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *