FRANŢA: un adevărat simbol în lumea vinurilor

Normandie-640x360

Pentru majoritatea cunoscătorilor şi nu numai pentru aceştia, Franţa înseamnă vin bun, fin, de calitate, a cărui celebritate în jurul lumii a ridicat statutul ţării la cel de reprezentant de seamă al viticulturii mondiale.

Aici au fost create câteva soiuri de mare valoare, care sunt astăzi cultivate peste tot în lume, precum Cabernet Sauvignon, Pinot noir sau Merlot, pentru vinuri roşii, şi Chardonnay, Sauvignon şi Pinot gris, pentru vinuri albe. Tot aici au apărut şampania şi coniacul, băuturi celebre, produse, în prezent, pretutindeni, sub denumiri diferite.

Cu excepţia părţii de nord-vest, respectiv în regiunile Bretagne şi Normandie, pe tot teritoriul ţării se cultivă viţă-de-vie. Vechii locuitori ai Franţei, galii, nu se ocupau cu cultura viţei-de-vie, ei ducând o existenţă nomadă. Viticultura a fost introdusă în Galia de către romani, care o preluaseră de la greci.

De altfel, chiar grecii au sădit primii butuci aici, în regiunile Provence şi Languedoc, în jurul anului 600 î.Hr. În secolul I, aceasta s-a extins în regiunile Bordeaux şi Gironde, în nordul provinciei iberice şi pe malurile Rhonului, iar ulterior, în urma cruciadelor, au fost aduse soiuri noi din Cipru, din Corint şi din insula Creta.

În secolul al IV-lea, viile Franţei aveau deja configuraţia pe care o păstrează şi în prezent. Cu toate că în perioada năvălirilor, viticultura europeană nu a cunoscut o perioadă de dezvoltare, aceasta a făcut progrese în etapa următoare, îndeosebi pe lângă numeroasele mănăstiri care au luat fiinţă din secolul al IV-lea, când Papa Grigore cel Mare a dat un impuls întemeierii lor.

Renumele de care se bucură astăzi vinurile din Franţa datează, însă, din perioada Renaşterii, când ”Les grands crus” din Gironde sau din Côte d’Or erau servite la marile curţi ale Europei. ”Grand cru” reprezintă o clasificare regională a vinului, care indică potenţialul locului din care provine, desemnând o podgorie celebră pentru producerea de vinuri de mare calitate. Le Clos de Vougeot era vinul papilor şi al regilor, Voltaire prefera vinul de Corton, Montrachet era preferatul lui Alexandre Dumas, despre care se spune că îl bea în genunchi şi scoţându-şi pălăria. Napoleon servea cu plăcere vinul de Chambertin, notează site-ul evin.md.

vin-frantuzesc-01

În 1935, Franţa a devenit primul stat care a introdus un sistem naţional de control al originii şi calităţii vinurilor, odată cu înfiinţarea Institutului Naţional pentru Denumiri de Origine („Institut National des Appellations d’Origine”), potrivit volumului ”The New Sotheby’s Wine Encyclopedia”. Sub acest aspect, în Franţa se produc patru mari categorii de vinuri: Vins de Table (vinuri de masă), Vins de Pays (echivalentul vinurilor cu indicaţie geografică), Vin Délimité de Qualité Supérieure (vinuri cu denumire de origine controlată), notează oenologul Mihai Macici, în volumul ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.

Potrivit raportului pe anul 2014, publicat de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului, pe site-ul său oficial oiv.int., suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie era de 7,5 milioane de hectare, 50% din această suprafaţă fiind deţinută de cinci ţări: Spania (14%), China (11%), Franţa (10%), Italia (9%) şi Turcia (7%). La nivel mondial, au fost obţinuţi 270 milioane de hectolitri de vin. Sub acest aspect, Franţa îşi dispută primul loc cu Italia. Potrivit unui raport mai recent, publicat în aprilie 2015, Franţa se situează pe locul al II-lea, cu 47,4 milioane de hectolitri, primul loc revenindu-i Italiei, cu 48,9 milioane hectolitri.

Cu o suprafaţă viticolă de 792 de mii de hectare, Franţa adăposteşte o mare parte dintre cele mai celebre podgorii ale lumii: Bordeaux, Bourgogne, Midi, Côtes du Rhone, Jura, Savoie, Val de Loire, Alsace, Champagne, Cognac şi Armagnac, cele două din urmă fiind cunoscute pentru producerea distilatelor învechite de vin.

Podgoriile din sudul ţării, în Provence şi în Languedoc, sunt situate în cea mai mare parte la câmpie, aşa cum au fost înfiinţate pe vremea galilor, aici obţinându-se vinuri de masă de calitate mijlocie. În viile situate pe pante, se obţin renumitele vinuri de desert de Roussillon din soiurile Muscat de Frontignan şi Lunel, dar şi vinurile roşii de Corbičre, potrivit prof. dr. Ioan C. Teodorescu şi colaboratorii, în volumul ”Viţa-de-vie şi vinul de-a lungul veacurilor” (1966). Pe pantele situate de-o parte şi de alta a văii Rhonului, în podgoriile cunoscute sub numele de Côtes du Rhone, se obţin vinurile roşii de Syrah.

Tot pe valea Rhonului, mai spre nord, se întind viile celebrei podgorii Bourgogne, care conţine districtele Chablis, unde se obţin vinuri albe seci, Côte d’Or — pentru vinuri roşii şi albe, Beaujolais — pentru vinuri roşii şi Macon — pentru vinuri roşii şi albe. Vinurile roşii sunt obţinute din soiurile Pinot noir sau Gamay, iar cele albe — din Chardonnay sau Aligoté. Cele mai fine vinuri din Bourgogne se obţin în Côte d’Or.

Viţa-de-vie ajunge apoi în Champagne, una dintre cele mai bogate regiuni viticole franceze, situată pe malurile Marnei, aici obţinându-se vinuri albe, seci, uşoare, ce sunt transformate în şampanie, după metoda călugărului Don Perignon. Totodată, printre regiunile viticole nordice se află şi Alsacia, celebră pentru vinurile sale fine, de culoare verzuie, obţinute din soiurile Sylvaner, Riesling şi Traminer. Valea Loirei este o altă regiune renumită pentru vinurile sale albe, obţinute din soiurile Sauvignon Blanc şi Chenin Blanc.

Mai la sud, pe ţărmurile Atlanticului de data aceasta, se află celebra regiune viticolă Bordeaux, unde se obţin vinuri foarte diferite. Astfel, în districtul Medoc, se obţin vinuri roşii celebre din grupul Chateaux, iar în podgoriile de la Graves se obţin vinuri de înaltă calitate. Denumirea de ”chateau” apare pe etichetele cu vinuri superioare franţuzeşti, dar aceasta nu se referă la numele unui castel, aşa cum am fi tentaţi să credem, ci la cel al unei proprietăţi.

Este drept, însă, că denumirea de ”chateau” provine de la faptul că aceste vinuri erau obţinute în jurul castelelor. La fel de celebre sunt şi vinurile de desert din Sauternes, Barsac şi Loupiac, dar şi vinurile de Cabernet Sauvignon, Merlot etc., obţinute la Saint Emilion Pomerol şi Fronsac.

Franţa este renumită şi pentru prepararea coniacului celebru în lumea întreagă. Acesta se obţine în departamentul Charentes, podgoriile fiind situate pe coaste calcaroase. Coniacul este un distilat de vin învechit, redus la tăria de 40% vol., al cărui nume se trage de la oraşul Cognac, capitala departamentului. (Text: Agerpres, Foto: normandie-wine.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *