Mp3

Expoziţie de pictură găzduită de fostul grajd al castelului Wesselenyi

Wesselenyi-02

O expoziţie de pictură găzduită de un spaţiu mai puţin obişnuit, respectiv un fost grajd – ce adăpostea altădată o herghelie renumită de cai de rasă a familiei de nobili maghiari Wesselenyi din Jibou – a fost vernisată marţi, 16 august, lucrările expuse, realizate de 11 artişti plastici din România şi Republica Moldova, fiind realizate în perioada 6-16 august, în cadrul ediţiei din acest an a Simpozionului de Arte Vizuale “Arta în Grădină”.Impactul vizual al expoziţiei a fost sporit de contrastul dintre picturile proaspăt realizate de artişti, în perioada petrecută la Grădina Botanică Jibou, în proprietatea căreia se află şi grajdul, expuse direct pe zidurile vechi ale clădirii, de pe care a fost înlăturată tencuiala, în vederea reabilitării.

“Acest loc, care altcândva a fost un grajd, unde şi acolo era un duh, acum capătă încet, încet, un duh al artei”, a subliniat, la vernisaj, criticul de artă Mircea Oliv din Bistriţa.

Tema simpozionului de arte vizuale din acest an, eveniment ajuns la a cincea ediţie, a fost şi ea una inedită şi provocatoare pentru artişti: surprinderea în lucrările lor a aerului din Grădina Botanică din Jibou.

“Aerul Grădinii este provocarea tematică pe care, în acest an, Simpozionul Arta în Grădină a adresat-o artiştilor participanţi. Introducerea acestei teme in programul Simpozionului s-a dorit a fi un imbold motivant pentru activitatea artiştilor, un ax orientativ coagulant în abordarea subiectelor inspirate de sejurul în Grădină şi contactul direct cu surprizele întâlnite în acest areal. Grădina Botanică din Jibou are, în acest sens, o ofertă extraordinară, posibilitatea activităţii în plein-air, de-a lungul întregii perioade a Simpozionului. La o privire de aproape, aerul, cu toate calităţile sale, este un filtru. Percepţia obiectelor este influenţată de aerul interpus şi calităţile acestuia. (…) Grădina are, însă, şi un alt avantaj. Situarea ei pe o colină, deasupra Văii Someşului, oferă perspectiva privirii spre ample deschideri de peisaj, de cadre compoziţionale în care aerul devine subiect, actor principal în spectacolul şi desfătul vizual din Grădină şi împrejurimile sale“, a precizat, la vernisajul expoziţiei, Florin Gherasim, curator al simpozionului.

Wesselenyi-01

Artiştii participanţi la această ediţie au fost: pictorii Oana Crăciun Dobrescu (Bucureşti), Ninel Antonescu (Alba Iulia), Crinela Antonescu (Alba Iulia), Irina Florescu (Bucureşti), Teodora Chinschi (Bucureşti) Alexandru Papuc (Bucureşti), Felicia Andra Predescu (Cluj-Napoca), Vasile Hubenco (Republica Moldova), Teodora Hubenco (Republica Moldova), Radu Șerban (Cluj-Napoca) şi fotograful Florin Gherasim (Cluj-Napoca).

De asemenea, în secţiunea activităţilor culturale conexe, simpozionul a beneficiat de prezenţa unor invitaţi speciali: istoricul şi criticul de artă Mircea Oliv din Bistriţa, Vasile Cioca de la Universitatea de Artă şi Design din Cluj Napoca, muzicianul Virgil Mihaiu, Flavius Lucăcel, dramaturg de origine sălăjeană şi maestrul culinar Mircea Groza din Zalău.

Un eveniment inedit al ediţiei din acest an a fost organizarea unor ateliere de pictură pentru copiii de la Centrul de Plasament Jibou, aceştia fiind recompensaţi joi cu diplome pentru picturile realizate.

“Grădina, prin ochii artiştilor, ni se descoperă în ipostaze extraordinare. De aceea e important să avem un astfel de simpozion de arte vizuale, să deschidem către societate această instituţie”, a conchis Cormin Sicora, directorul Grădinii Botanice din Jibou.

Organizatorii simpozionului au fost Centrul de Cultură şi Artă Sălaj şi Centrul de Cercetări Biologice — Grădina Botanică Jibou, instituţiei ce se află amplasată pe fostul domeniul nobiliar al familiei Wesselenyi, din care se mai păstrează astăzi castelul şi grajdul, ultimul fiind în proprietatea Centrului.

Domeniul Wesselenyi din Jibou a fost întotdeauna renumit pentru herghelia de cai de aici. Pe fostul grajd se mai poate vedea şi astăzi o parte din căluţul realizat de Johannes Nachtigall, unul dintre cei mai însemnaţi sculptori care au activat în Transilvania în perioada barocului.

Caii au fost consideraţi de Wesselenyi Miklos Junior (1796 — 1850) o bună sursă de venit, atât prin folosirea armăsarilor la montă, cât şi prin caii de curse şi mânjii pe care îi vindea. Însemnările vremii arată că cel mai scump cal costa 180 de monede de aur şi cel mai ieftin 30 de monede. Baronul vindea cai în Ungaria şi Germania şi considera că exportul acestora e foarte rentabil.(Text: Agerpres, Foto: traveleuropa.ro, agerpres.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *