“Drumul conacelor”, obiectiv turistic pentru Capitala Culturală Europeană 2021

Vechi conace din judeţul Timiş, care păstrează în ele istorii, legende şi destine, ele însele fiind astăzi file din istoria bănăţeană şi nu numai, îşi aşteaptă şansa de a se deschide generos vizitatorilor în cadrul proiectului Timişoara Capitală Culturală Europeană (TCCE) 2021, primul identificat de Asociaţia Culturală Ariergarda (ACA), într-o primă fază, fiind conacul din Hodoni şi obiectivele muzeale din Jimbolia.

În judeţul Timiş mai există peste 30 de castele şi conace, mai mari sau mai mici, majoritatea avându-şi geneza în veacurile XVIII-XIX, atunci când în Banat a început să apară nobilimea ce voia să epateze şi să-şi impună statutul de stăpân local prin clădiri similare ca stil celor din alte provincii mai vechi ale Imperiului Habsburgic. Mare parte dintre aceste clădiri sunt însă în prezent ruine.

Asociaţia Culturală Ariergarda (ACA) din Timişoara şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT) a Consiliului Judeţean (CJ) Timiş doresc să inventarieze la faţa locului conacele care pot deveni obiective reale pentru turismul de o zi. În parteneriat cu un tour-operator, cu oameni de cultură şi cu istorici, reprezentanţi ai celor două asociaţii au pornit în căutarea şi identificarea unui ”drum al conacelor”.

”Ne-a interesat să vedem cum putem promova turismul cultural, istoric, să vedem ce putem face. Am ieşit şi pe teren (în toamna anului trecut, n.r.) şi am identificat o mulţime de lucruri, în primul rând dificultăţi, dar şi capacităţi, potenţial de dezvoltare a turismului cultural — istoric, turismul de o zi în împrejurimile Timişoarei. Noi căutăm să identificăm potenţial pentru excursii de o zi”, a declarat prof. Daniel Vighi de la Universitatea de vest Timişoara, preşedintele ACA Timişoara.

Itinerariul lor a cuprins conacele contelui Ambrozy de la Remetea Mare — Herneacova, cel al familiei Mocioni de la Foieni, apoi conacele de la Rudna, Hodoni şi Jimbolia.

”Noi căutăm să realizăm un ‘drum al conacelor’. La Conacul Ambrozy, din păcate, nu am putut să intrăm, doar l-am fotografiat din exterior. Conacul este încă în ‘război’, sunt probleme de retrocedare, proprietarul este supărat şi spune că nu vrea să aibă de-a face cu nimeni. Conacul familiei Mocioni din Foeni — familie istorică de secol XVIII-XIX, mari mecena ai culturii româneşti, care au dat burse pentru studenţii români pe vremea lui Eminescu — are de asemenea un potenţial scăzut, aparţine primăriei, dar trebuie făcute restaurările. Dar este o capelă mare, extrem de frumoasă a familiei Mocioni, în cimitir, realizată în stil baroc. Acolo s-ar putea merge pe patrimoniul funerar. Cimitirul în care se află superba capelă se află lângă Podul Turcului, extrem de spectaculos, din perioada Tereziană, nu din cea otomană”, a relatat scriitorul Daniel Vighi.

El a mai arătat că şi conacul din Rudna are o istorie extraordinară, legată de regii Serbiei, cum ar fi Karadjordjevici, prietenul principelui A. I. Cuza.

“Acolo mai este o doamnă, care a cumpărat imobilul împreună cu soţul ei din Germania, dar care a decedat. Acela este un loc care poate atrage străinii, pentru că lor le place, are o umanitate în el, are animale în ogradă. Străinilor le place, dar românul are pretenţii de mall, de comercial. Un conac superb este cel de la Hodoni, unde a trăit Vicenţiu Babeş, este amplasat vizavi de biserică. Conacul este foarte bine făcut, foarte reuşit şi bine restaurat. Acesta a fost o surpriză plăcută şi va putea fi valorificat”, a mai detaliat Daniel Vighi.

Un obiectiv aparte în acest itinerar a fost oraşul Jimbolia, care are cinci muzee, unde se află moştenirea culturală a scriitorului Petre Stoica, prietenul lui Nichita Stănescu.

Acolo este Muzeul Presei, care este o frumuseţe, realizat la standarde europene şi cu valori, carte de vizită a lui Mihai Eminescu, ‘Albina’, ‘Gazeta de Transilvania’, lucruri deosebite. Potenţialul Jimboliei este foarte bun, au cinci muzee, Muzeul Veşmintelor, Muzeul Pompierilor, Muzeul Colonizării, Muzeul lui Ștefan Izer, marele pictor al Șvabilor Bănăţeni. Este un orăşel care s-a dezvoltat frumos datorită culturii. (…) Petru Stoica (…) a revenit de la Bucureşti la Jimbolia, unde a stat în nişte condiţii grele şi şi-a donat toată averea lui de colecţii, de picturi semnate de Horia Bernea”, a adăugat Vighi.

Preşedintele Asociaţiei Ariergarda susţine că explorările vor continua pentru realizarea unui ”Drum al coacelor”, deocamdată doar conacul din Hodoni şi muzeele din Jimbolia fiind deosebite şi putând fi înscrise pe harta turismului cultural-istoric de o zi al judeţului.

Lângă Jimbolia se mai păstrează o parte din conacul Csito, unul dintre cele mai frumoase la vremea lui, dar care a fost dărâmat după Primul Război Mondial. Cele mai frumoase clădiri care au aparţinut familiei Csito (Csekonics) sunt “castelul interior”, în prezent clădirea Primăriei Jimbolia şi castelul Csito, ridicat în 1863-1870 şi care a fost distrus după prima conflagraţie mondială. Nemaiputând fi întreţinut financiar de proprietari, acesta a ajuns să fie vândut pe părţi şi, în final, s-a ruinat.

Guri ale unor subterane aferente celor două castele Csito se mai văd şi astăzi, iar unii curajoşi încă mai încearcă să pătrundă în adâncurile lor pentru a descoperi drumurile Coroanei de la Viena. (Text : Agerpres, Foto: facebook.com/Conacul Hodoni, digi24.ro, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *