DOLJ: Parcul “Nicolae Romanescu”

Parcul_Nicolae_Romanescu-Podul-Suspendat

Parcul “Nicolae Romanescu” din Craiova, unul dintre obiectivele emblematice ale oraşului, este cea mai mare zonă verde urbană din România, fiind considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din ţara noastră.

Conceput şi realizat ca un parc romantic, imaginat şi amenajat în totalitate de arhitecţi, parcul a fost inaugurat în februarie 1903, în prezenţa Regelui Carol I, a principelui Ferdinand şi a prim-ministrului Dimitrie Sturza.

Parcul “Nicolae Romanescu” este amplasat în zona de sud a Craiovei, la capătul străzii centrale a oraşului – calea Unirii, în cartierul 1 Mai, formând un ansamblu complex desfăşurat pe circa 100 ha şi este, în felul său, unic în România.

Pentru că iniţial a fost amenajat pe pământurile familiei Bibescu, renumită în perioada de la mijlocul secolului al XIX-lea atât prin potenţialul economic, dar şi prin iniţiativele edilitare la nivelul oraşului, în trecut i se spunea Parcul “Bibescu”.

Parcul fusese amenajat, potrivit datelor Primăriei Craiova, de un grădinar neamţ la ideea marelui logofăt Ioan (Iancu) Bibescu din anii 1844-1845, fiind dotat cu sere, pavilioane, specii de păsări, bănci şi un chioşc de fier (chioşcul muzicii) adus din atelierul de feronerie din Viena în 1842. Ulterior a fost vândut municipalităţii Craiova cu 12.000 de galbeni.

La începutul secolului al XX-lea, renumitul om politic, cărturar şi edil craiovean Nicolae P. Romanescu, primar al Craiovei, pune în practică o serie de idei privind modernizarea oraşului prin lucrări edilitar-gospodăreşti şi a spaţiilor verzi, contribuind nu numai la înfrumuseţarea oraşului, ci şi la sănătatea mediului înconjurător. Astfel, parcul care înainte de 1989 s-a numit Parcul Poporului, poartă azi numele celui care l-a refăcut într-un stil modern şi complex.

Parcul_Nicolae_Romanescu

Parcul a fost reorganizat între anii 1900-1903 după proiectul arhitectului peisagist francez Eduard Redont, proiect premiat cu medalia de aur la Expoziţia internaţională de la Paris, în anul 1900. Este unul din cele mai mari şi mai frumoase parcuri din ţară, ocupând o suprafaţă de 100 ha, din care 96 ha de plantaţii, 4 ha luciul de apă al lacurilor, un hipodrom, un velodrom, drumuri şi alei pe o întindere de 35 km, monumente de artă, unităţi de servire a publicului, debarcader şi un punct zoologic.

Printre construcţiile deosebite care asigură un cadru romantic special (un castel, imitaţii de stânci, podeţe etc.), se află podul suspendat peste pârâul în cascade care traversează parcul, realizat într-o arhitectură aparte sub supravegherea savantului Gogu Constantinescu. Valoarea deosebită a decorului este dată de un număr foarte mare de exemplare de arbori şi arbuşti ornamentali aduşi de pe mai multe continente şi aclimatizate la latitudinea oraşului Craiova, unele fiind întâlnite destul de rar la noi în ţară şi chiar pe continentul european.

Concepţia arhitecturală care a stat la baza realizării Parcului “Romanescu” se bazează pe vizualizarea unor varietăţi de tablouri peisagere (compoziţii libere ale vegetaţiei) organizate în forme organice, tablouri care sunt legate prin trasee sinuoase, plăcute promenadei, ce conferă o atmosferă dinamică.

Circulaţia a fost direcţionată pe alei înguste în interiorul parcului şi pe o alee perimetrală, în partea centrală fiind păstrată circulaţia pe traseul vechii Grădini “Bibescu”. Prin sistematizarea reliefului existent în sit, s-a obţinut o compoziţie formată dintr-un curs de apă (pârâu), care în prima parte alimentează lacul, iar în a doua asigură un debuşeu şi un lac, elemente care devin structura de bază a segmentului de agrement.

Sugestia naturalităţii a fost materializată prin folosirea stâncilor în diferite compoziţii: cascade, treceri prin apa, poduri care imită încrengături vegetale. Planul iniţial conţine toate formele de relief, iar ca întindere parcul prezintă un echilibru între suprafaţa de apă şi zona terestră.

Parcul_Nicolae_Romanescu-Debarcader

Din punct de vedere funcţional, parcul a fost conceput atât ca un spaţiu public de agrement, de loisir, cât şi pentru sport. Componentele peisagistice, atâtea câte s-au păstrat din formula iniţială, precum şi concepţia arhitecturală de ansamblu reprezintă în mare măsură o variantă de interpretare matură a căutărilor de factura romantic-istoricistă ale secolului al XIX-lea.

În plus, asemănările cu vechile realizări ale arhitecturii peisagere româneşti sunt minime: în 1854 a fost dat în folosinţă Parcul Cişmigiu din Capitală (arhitect peisagist Wilhelm Mayer), în forma definitivă fiind dat în folosinţă după 1940 (arh.peisagist Wilhem Rebhuhn), iar abia în 1906 a fost realizat parcul Carol din Bucureşti, tot de E. Redont.

Parcul găzduieşte o serie de obiective cu o mare valoare culturală şi istorică: Podul Suspendat, un pod foarte vechi pe care se poate circula, care este situat deasupra apei, despărţind două dealuri; Castelul Fermecat, amplasat pe unul dintre dealuri, în apropierea podului, care este obiectiv turistic; Hipodromul Craiova, unde din 2000 nu s-a mai desfăşurat nicio activitate, a fost inaugurat în 1903 şi era folosit pentru curse de trap şi galop, iar după cel de-al Doilea Război Mondial partea din faţă a tribunei a fost transformată în teren pentru concursurile de sărituri peste obstacole; Teatrul de Vară care se află într-un proiect european de reabilitare. Parcul găzduieşte, de asemenea, una dintre cele mai vechi grădini zoologice din ţară, inaugurată în anul 1906.

Recent, Primăria Craiova a inclus Parcul “Nicolae Romanescu” într-un proiect de reamenajare cu finanţare europeană prin care va fi îmbunătăţită infrastructura urbană a parcului aflată în curs de degradare: vor fi reabilitate aleile carosabile şi pietonale, podurile, podeţele şi pasarelele, reţeaua de alimentare cu apă potabilă, reţeaua de canalizare, reţeaua de irigaţii, vor fi amplasaţi peste 700 de stâlpi de iluminat public şi vor fi amplasate 99 camere video de supraveghere a zonei.

Proiectantul a propus şi reabilitarea/recondiţionarea cascadelor şi căderilor de apă existente, reabilitarea şi reintegrarea elementelor de mobilier urban: bănci, pubele, stâlpi de iluminat, grupuri sanitare, montarea de fântâni cu apă potabilă cu model specific istoricului obiectivului, precum şi recondiţionarea celor existente, precum şi reabilitarea elementelor tip construcţie existente: casa grădinarului, pavilioane rustice, glorieta, pavilion debarcader.(Text:Agerpres, Foto: commons.wikimedia.org , Video: craiova-virtuala.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *