Dacă e decembrie, e Ştefan Hruşcă

stefan-hrusca

Ştefan Hruşcă s-a născut la 8 decembrie 1957, în localitatea Ieud din judeţul Maramureş. S-a îndrăgostit de muzica folk în perioada în care era elev la Liceul Pedagogic din Sighetu Marmaţiei, deşi studia vioara.

A început să studieze chitara la început autodidact, apoi cu un profesor. Traseul artistic al lui Ştefan Hruşcă a început în 1981, odată cu debutul în Cenaclul Flacăra, în acea perioadă fiind profesor la Şcoala nr. 1 din Borşa. După debutul în Cenaclu, a devenit membru permanent al acestuia, lansând multe melodii îndrăgite de public, între care binecunoscuta ”Rugă pentru părinţi”, care i-a marcat destinul de folkist.

Cu Cenaclul Flacăra a susţinut, în perioada 1981-1984, peste o mie de spectacole în toată ţara. În 1984 a părăsit Cenaclul, deja obţinuse Marele Premiu al Muzicii Folk (1982), Premiul pentru Creaţie (1983), Premiul pentru întreaga activitate (1984).

Între melodiile care l-au făcut cunoscut de numără ”Copacul îndrăgostit”, ”Vara promisă”, ”Ochii tăi”, ”Urare pentru îndrăgostiţi”, ”Balada unui fost soldat”, ”Nunta de flori”, ”Numai noaptea”, ”Ninge la fereastră”, ”O singură speranţă”, ”Frunze”, ”Tu, Ardeal”, ”Steaguri albe”, ”Fluturele nopţii”.

A început o perioadă cu multe colaborări, cu seria spectacolelor “Nocturne” susţinute la Teatrul ”Țăndărică” împreună cu Vasile Şeicaru şi Radu Gheorghe. În toamna anului 1984 a apărut primul său LP, “Rugă pentru părinţi”.

În perioada 1985-1989, numele lui a fost strâns legat de cel al lui Vasile Şeicaru alături de care a cântat în numeroase concerte. A participat la Festivalul cântecului (Berlin, 1985/1987), a susţinut 200 de spectacole în doar doi ani sub Egida Filarmonicii din Arad alături de Şeicaru şi Victor Socaciu.

În 1986 a apărut albumul “Urare pentru îndrăgostiţi”. Anul 1988 a fost marcat de prezenţa la Festivalul Garoafa Roşie de la Soci (Bulgaria) şi de apariţia albumului “Călători visători” împreună cu Vasile Şeicaru.

Ştefan Hruşcă a susţinut primele concerte pe continentul Nord American, în 1990, iar la sfârşitul aceluiaşi an a lansat primul album de “Colinde”. Casa de discuri Electrcord i-a acordat în 1991 premiul Discul de Aur pentru cele mai multe albume vândute (“Colinde I”).

La sfârşitul anului 1991, s-a stabilit în Toronto, Canada. După doi ani, în 1993, a apărut al doilea disc de colinde, “La săvârsitu’ Lumii”, pentru care a obţinut încă un Disc de Aur.

Din 1993 a început să efectueze în fiecare an turnee de colinde în România. “Ziurel de ziurel”, lansat în noiembrie 1995, este al treilea disc de colinde al lui Hruşcă. Tot în 1995, în vară, s-a reîntâlnit pe scenă cu Vasile Şeicaru, la Galele Costineşti. A primit, în 1996, Premiul Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe unităţi vândute din albumul “Ziurel de Ziurel”. În primăvara aceluiaşi an a lansat un album de creaţie, “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Țărnea.

Spectacol de muzică şi poezie, susţinut de poetul Adrian Păunescu (stg.) şi de interpretul de muzică folk Ştefan Hruşcă (dr.), pe scena Sălii Mari a Teatrului Naţional din Bucureşti în cadrul turneului aniversar ”Rugă pentru părinţi”

În septembrie 1996, a avut loc prima ediţie a Festivalului de Muzică Folk “Meşterul Manole” al cărui inţiator şi director artistic este Ştefan Hruşcă. Un an mai târziu, a susţinut un turneu de colinde în Canada şi Statele Unite, alături de George Natsis.

În anii 2000, Hruşcă a lansat o serie de alte albume: ”Sfântă-i sara de Crăciun” (2001), ”20 de ani” (2001), ”Crăciunul cu Hruşcă” (2001), ”Iarăşi flori dalbe” (2005), ”Balade speciale” (2007), ”La mijlocu’ cerului” (2012), ”Crăciunul cu Hruşcă”, reeditarea (2013).

De-a lungul carierei, artistul a concertat în lumea întreagă, din SUA până în China, Germania, Coreea de Nord, Bulgaria, Ungaria, Rusia, Canada, Austria, Republica Moldova.

În 2004, Preşedinţia României i-a conferit lui Ştefan Hruşcă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B — “Muzică”, ”pentru contribuţiile deosebite în activitatea artistică şi culturală din ţara noastră, pentru promovarea civilizaţiei şi istoriei româneşti”. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/Stefan Hrusca , Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *