Cu vaporetele pe Bega

vapor-Bega

Primele curse cu vaporeto pe Canalul Bega au început duminică, 29 mai, de la debarcaderul Flora de pe faleza timişoreană.

‘Este un moment istoric pentru Timişoara, pentru că de 49 de ani pe Bega nu a mai existat transport public cu nave, ci au existat doar câteva ambarcaţiuni de agrement. Acum avem cele patru vaporete care vor circula pentru agrement, în primă fază. Putem spune că de acum avem şi o flotă de şapte ambarcaţiuni, următoarele trei urmând să sosească de la Galaţi până la data de 30 iunie’, a declarat duminică, 29 mai, primarul Nicolae Robu.

Costul unui vaporeto a fost de circa 270.000 de euro.

Ambarcaţiunile ‘Traian’, ‘Decebal’ şi ‘Burebista’ sunt ancorate pe faleza Flora, zeci de timişoreni aşteptând pe băncile amenajate de-a lungul falezei să se îmbarce pentru o primă plimbare cu vaporaşul, cei mai nerăbdători fiind copiii.

‘Până acum ne-am mai plimbat cu Corabia Piraţilor, înainte de 1990 mai circulau trei ambarcaţiuni mici, dar au fost scoase, iar ‘Pelicanul’, ultima dintre ele, a fost incendiată de boschetari în urmă cu câţiva ani. Vaporetele de acum sunt foarte frumoase’, spun timişorenii care aşteaptă îmbarcarea de la ora 15,30.

Fiecare ambarcaţiune are o capacitate de 50 de locuri, aer condiţionat, sunt spaţioase şi luxoase, iar tariful unei călătorii este simbolic, de 1 leu, indiferent de distanţa parcursă.

Traseul naval de 10 km străbate Timişoara pe axa nord-sud, de la Uzina de Apă până la Podul Modoş, şi se estimează că va fi punctul forte de atracţie pentru turişti, dar şi pentru timişorenii care vor avea la dispoziţie cel mai ecologic şi mai ieftin mijloc de transport în comun.

Perspectiva dezvoltării unui port în adevăratul sens al cuvântului, pentru o flotă uşoară, este plauzibilă, iar primarul estimează că se vor crea aproape două sute de locuri de muncă, în timp ce pentru turişti va fi, cu certitudine, o atracţie deosebită în peisajul urban.

Continuarea tronsonului navigabil în afara Timişoarei, până la frontiera cu Serbia, depinde de finalizarea lucrărilor de reparaţii la sistemul de ecluze de la Sânmihaiu Român, care să regleze debitul de apă pe canal.

Municipalitatea a lansat în toamna anului 2013 lucările de amenajare a malurilor Canalului Bega pe tronsonul timişorean, proiect în valoare de peste 25 de milioane de lei, cu finanţare europeană, pentru a-l face navigabil, iar vaporetele au fost cumpărate, prin licitaţie, de Primăria Municipiului Timişoara.

‘Reducând traficul rutier, prin utilizarea căii acvatice, va scădea poluarea, pentru că estimările prevăd că peste 15 mii de persoane vor utiliza anual vaporeto pentru transportul în comun şi 17 mii de biciclişti vor rula pe pistele amenajate pe malurile canalului’, a mai spus Robu.

Potrivit şefului Căpităniei Portului Timişoara, Alexandru Bărboi, reluarea navigaţiei pe Bega ar crea o alternativă economică pentru transportul de mărfuri şi pasageri, în special pentru cel al produselor de dimensiuni mari şi perisabilitate mică.

‘Prin realizarea conexiunii cu Dunărea, este posibil accesul direct la coridorul de transport VII Dunăre — Mein — Rin, care traversează Europa Centrală şi de Vest şi asigură legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului. Între 1888-1950, o mare parte a transporturilor de la şi spre Timişoara se desfăşura prin portul dunărean Baziaş, cu care Timişoara era legată prin calea feroviară Timişoara — Vîrşeţ — Iasnovo — Baziaş’, declara Alexandru Bărboi, căpitanul Căpităniei Portului Timişoara.

Bega este primul canal navigabil de pe teritoriul actual al României, construit între anii 1728-1760; amenajarea lui definitivă s-a făcut mai târziu, pentru exploatarea bogăţiilor Banatului, dar şi pentru reducerea pericolului de inundaţii.

La începutul secolului XX, peste 500 de ambarcaţiuni comerciale tranzitau Canalul Bega.

Portul Timişoara făcea legătura între Bega şi Tisa şi Regensburg, iar apoi, prin transbordare pe Rin, până la Marea Nordului, facilitând transportul produselor agricole din Banat până la Viena, dar şi pe coasta Adriaticii.

Transportul de mărfuri a fost întrerupt în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi reluat în 1948, pentru ca în 1958 să fie închis definitiv, iar cursele de pasageri au fost sistate în 1967. (Text: Agerpres, Foto: opiniatimisoarei.ro)