Mp3

Costache Negri, scriitor şi om politic

costache_negri-01Costache Negri, scriitor, om politic şi patriot român, s-a născut la Iaşi, în martie 1812, fiind fiul vistiernicului Petrache Negre (sau Negrea).

Îşi începe studiile cu dascăli particulari, apoi le continuă la pensioanele franceze ale lui Mouton din Iaşi şi Repey din Odessa.

În 1832 a plecat în străinătate la studii, călătorind în Austria, Germania, Franţa şi Italia. În perioada studiilor s-a remarcat, la Paris, ca un susţinător hotărât al progresului, al înfăptuirii reformei agrare (la o întrunire a studenţilor români proclamă necesitatea împroprietăririi ţăranilor) şi al cauzei unităţii naţionale a românilor.

Prieten cu Vasile Alecsandri, Ion Ghica şi Nicolae Bălcescu, devine un fel de mentor al ceva mai tinerilor paşoptişti, contribuind, cu tactul şi frumoasele sale calităţi intelectuale şi sufleteşti, la realizarea solidarităţii acestei generaţii (”Dicţionarul scriitorilor români”, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu, Editura Albatros, Bucureşti, 2001).

Revenit în ţară, înfiinţează în 1841 cenaclul literar de la moşia sa, Mânjina, care a devenit centrul unor reuniuni politice ale unioniştilor din Moldova şi Țara Românească, el însuşi militând pentru unirea principatelor. La 31 ianuarie 1844, Costache Negri a salutat decizia de dezrobire a ţiganilor luată de domnul Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849).

A luat parte activ la pregătirea revoluţiei de la 1848. În luna februarie a anului 1848, aflat la Paris, a participat, alături de alţi revoluţionari români, la luptele de stradă pentru apărarea revoluţiei franceze. Aici va înmâna Guvernului provizoriu, abia instaurat, noul tricolor românesc.Venit în Moldova cu gândul de a acţiona pentru împlinirea idealurilor de libertate naţională şi socială ale românilor, va semna Proclamaţia partidului naţional din Moldova către români. De asemenea, a participat la Adunarea de la Blaj din 3-5 mai 1848.

casa-memoriala-costache-negri-01Casa Memorială “Costache Negri”, judeţul Galaţi

Fiindu-i interzisă intrarea în Moldova, după revoluţia din Iaşi, a plecat spre Braşov, unde a luat parte la elaborarea unui nou program revoluţionar. La 12/24 mai 1848 semnează la Braşov, alături de alţi revoluţionari moldoveni, documentul-program “Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”, în care se revendicau unirea Moldovei şi Munteniei într-un stat independent, modern, emanciparea şi împroprietărirea ţăranilor fără despăgubire.

Ajuns apoi în Bucovina, la Cernăuţi, va fi ales în fruntea Comitetului revoluţionar moldovenesc înfiinţat la 9 iunie 1848 de revoluţionarii moldoveni exilaţi şi în a cărui conducere se afla şi Alexandru Ioan Cuza. După ce a refuzat, în 1849, propunerea lui Nicolae Bălcescu de a fi şef al emigraţiei române în străinătate, a fost numit pârcălab de Covurlui (1851), apoi şef al Departamentului Lucrărilor Publice (1854), calitate în care a pledat, şi la Viena, şi la Constantinopol, cauza Principatelor Române şi dreptul lor la autonomie.

Integrat în Comitetul Unirii de la Iaşi în 1856, apoi în Comitetul electoral al Unirii (din februarie 1857), a fost ales deputat, pentru prima oară, la Galaţi (la 22 septembrie 1857), mai apoi vicepreşedinte al Adunării ad-hoc a Moldovei (4 octombrie 1857), militând mai ales pentru unirea principatelor şi împroprietărirea ţăranilor.

După dubla alegerea lui Al.I. Cuza, la 24 ianuarie 1859, Costache Negri va rămâne un colaborator şi un sfetnic apropiat al acestuia, mai ales în problemele de politică externă. Din ianuarie 1859 şi-a început din nou activitatea de diplomat, la Constantinopol, contribuind la recunoaşterea de către marile puteri a dublei alegeri a lui Cuza, deci a Unirii.

A scris literatură la îndemnul lui Vasile Alecsandri — câteva poezii, fabule, proză. Colaborează la diverse publicaţii: ”Foaia ştiinţifică şi literară” (”Propăşirea”) (unde debutează în 1844 cu un text în proză intitulat ”Veneţia”), ”România literară”, ”Steaua Dunării” ş.a. Mai multe poezii i-au apărut postum în ”Revista nouă”.

casa-memoriala-costache-negri-02
Casa Memorială “Costache Negri”, judeţul Galaţi

‘Prozele, cele mai multe rămase neterminate, istorisesc aventuri romantice (”Veneţia”, ”Mănăstirea”) sau încearcă critica moravurilor (”Memoriile unii părechi de foarfici”). Și unele şi altele se confundă în media producţiei paşoptiste, neavând vreo personalitate deosebită, decât, poate, în privinţa limbii, care păstrează un iz arhaic şi moldovenesc foarte pronunţat, nu numai în vocabular şi fonetisme, ci şi în domeniul morfologic şi sintactic” (”Dicţionarul scriitorilor români”, Editura Albatros, Bucureşti, 2001).

Cunoscător al mai multor limbi străine, a tradus din Byron şi Schiller. Epistolele rămân cele mai interesante scrieri ale sale, o parte dintre acestea având o valoare documentară, istorică (corespondenţa cu Al.I. Cuza).

Costache Negri a murit la 28 septembrie 1876, la Târgu Ocna. În comuna Costache Negri (fostă Mânjina) din judeţul Galaţi se găseşte Casa memorială ”Costache Negri”. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org, casememoriale.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *