Copturi pascale

pasca-cu-branzaPentru creştini, pasca este cea mai importantă coptură rituală a Paştilor. Caracterul ritual al pascăi este subliniat de data prescrisă de tradiţie când trebuie pregătită, în joia sau sâmbăta din Săptămâna Mare, se arată în volumul “Sărbători şi Obiceiuri Româneşti”, semnat de Ion Ghinoiu. Pasca se face din făină de grâu de cea mai bună calitate.

Cel mai adesea, pasca are o formă rotundă pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut. În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vaci, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit.

Pasca şi cozonacii se mai pot prepara şi în Sâmbăta Mare, din ajunul Sfintelor Paşti, fiind duse, apoi, la biserică în noaptea de Înviere, pentru a fi sfinţite. Pască a fost numită la început pâinea sfinţită care se împarte în biserică după slujba Învierii. În noapte Sfintelor Paşti, este obiceiul să se sfinţească pâine numită Paşti, fie sub formă de anafură sau anafură amestecată cu vin, pe care credincioşii o consumă după slujbă.

Legenda pascăi spune că, în timp ce predica împreună cu apostolii, Iisus a fost găzduit de un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum fără ştirea lor. Întrebându-L pe Hristos când vor fi Paştile, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă. Căutând apostolii, au găsit în traistă ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca. (Text si foto: Agerpres)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *