CLUJ: scurtă prezentare a judeţului

cetatea-Gherla-ClujCetatea Gherla

Suprafaţă: 6.674 kmp
Numărul oraşelor: 6, dintre care 5 municipii: Cluj Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla
Numărul comunelor: 75
Numărul satelor: 420

Judeţul Cluj este situat în jumătatea Nord-Vestică a ţării, în centrul provinciei istorice Transilvania, în zona de contact a trei unităţi naturale reprezentative: Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Se învecinează la Nord-Est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la Est cu Mureş, la Sud cu Alba, iar la Vest cu Bihor şi Sălaj. Suprafaţa judeţului reprezintă 2,8% în totalul teritoriului naţional, judeţul Cluj ocupând locul 12 pe ţară.

La 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Cluj era de 691.106 persoane. În municipii şi oraşe trăiesc 458.368 persoane, reprezentând 66,32% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 0,93 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

Populaţia stabilă a municipiilor şi oraşe este următoarea: municipiul Cluj Napoca – 324.576 persoane, municipiul Turda – 47.744 persoane, municipiul Dej – 33.497 persoane, municipiul Câmpia Turzii – 22.223 persoane, municipiul Gherla – 20.982 persoane şi oraşul Huedin – 9.346 persoane.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 650.397 persoane, din care s-au declarat români 520.885 persoane (80,09%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 103.591 persoane (15,93%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 22.531 persoane (3,46%).

În relieful judeţului predomină dealurile şi munţii, altitudinile maxime fiind atinse în masivele Vlădeasa (1.842 m) şi Muntele Mare (1.826 m). Aproximativ un sfert (24%) din suprafaţa judeţului este ocupată de Munţii Apuseni, localizaţi în partea Sud-Vestică a judeţului. Restul suprafeţei este format din dealuri şi văi ale Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei. Terasele şi luncile din sectoarele inferioare ale Someşului Mic şi Arieşului compensează lipsa zonei de câmpie.

Cetatuia-Cluj-NapocaCetăţuia din Cluj-Napoca

Din punct de vedere hidrografic, judeţul aparţine bazinului Someşului Mic şi, parţial, bazinelor Arieşului şi Crişului Repede. Lacurile de pe teritoriul judeţului sunt de alunecare sau care au luat naştere în vechile exploatări de sare, precum şi de acumulare, create prin amenajarea sistemului energetic Someş-Gilău, Tarniţa, Fântânele.

Lista ariilor naturale protejate din judeţul Cluj include: Parcul Naţional Munţii Apuseni, rezervaţiile Cheile Baciului, Cheile Turenilor, Cheile Turzii, Fânaţele Clujului “La Copârşaie”, Fânaţele Clujului – Valea lui Craiu, Lacul Ştiucilor, Molhaşul Mare de la Izbuc, Molhaşurile Căpăţânii, Pârâul Dumbrava, Sărăturile şi Ocna Veche, Stufărişurile de la Sic, Valea Legii, Valea Morilor, monumente ale naturii: Cariera Corabia, Gipsurile de la Leghia, Peştera Mare de pe Valea Firei, Peştera din Piatra Ponorului, Peştera Vârfuraşu, Zona fosiliferă Corus.

Potenţialul turistic al Munţilor Apuseni este amplificat de peisajul specific, cu păşuni întinse, cupole vulcanice, versanţi abrupţi, chei înguste, fenomene unice în regiune, la Cheile Turzii şi Cheile Turenilor, peşteri cu valori speologice deosebite (Peştera Mare, Peştera Piatra Ponorului, Vârfuraşu).

Economia judeţului Clujului se bazează, în special, pe servicii şi industrie, cu o pondere semnificativă a sectorului terţiar. Industria se caracterizează printr-un puternic potenţial de prelucrare a resurselor, iar forţa de muncă din domeniu reprezintă aproximativ 24% din total. Şi domeniile agriculturii şi silviculturii sunt bine reprezentate în economia judeţului, Consiliul Judeţean Cluj clasând această ramură pe locul secund, ca pondere şi importanţă în economia judeţului.

Judeţul Cluj reprezintă, totodată, o zonă atractivă pentru investitorii străini. La finalul lui 2013, în judeţ erau înregistrate 7.986 societăţi cu participare străină la capital, potrivit statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, Clujul clasându-se pe locul 3 la nivel naţional, după municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, în funcţie de acest indicator. (Text: Agerpres, Foto: cniptcluj.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *