CLUJ: Salina Turda, un obiectiv turistic (re)cunoscut în toată lumea

Salina-Turda1

Dintr-o simplă grotă, o exploatare de sare veche dar necunoscută, Salina Turda a devenit în câţiva ani un punct de referinţă pe harta turistică a Clujului şi a ţării, fiind cotată de CNN drept al doilea loc subteran din lume ca atractivitate şi plasată de mai multe publicaţii străine în topurile destinaţiilor de profil.

În ultima vreme, numărul turiştilor care o vizitează a crescut exponenţial – circa 370.000 anual , iar cel puţin în 2013, numărul celor străini l-a depăşit pe cel al vizitatorilor din România. De la modernizarea sa, în 2010, şi până astăzi, Salina Turda a fost vizitată de aproape două milioane de turişti.

Salina-Turda4

Primarul municipiului Turda, Tudor Ştefănie, a declarat că succesul a fost neaşteptat şi că acum, datorită Salinei Turda, oraşul se reorientează economic, trecând de la industria falimentară şi poluantă, la o înfloritoare activitate turistică.

“Salina, ca obiectiv turistic, există din anul 1992, însă în acel moment era vizitată de un număr foarte mic de turişti. Dar a devenit un proiect atractiv pentru că existau şi surse de finanţare externă, fonduri europene. De asemenea, după un studiu făcut de noi şi de specialişti în domeniul promovării turistice, precum şi de strategia noastră promovată în 2004, salina era obiectivul principal de care trebuia să ne legăm pentru dezvoltarea Turzii din punct de vedere turistic. Ne-am propus un proiect prin care să valorificăm salina şi toate zonele cu potenţial balnear din Turda, dar n-am bănuit niciodată că acest proiect de suflet al unui grup de oameni, pornit în 2005 şi finalizat în 2010, avea să devină de o asemenea importanţă turistică“, a subliniat Tudor Ştefănie.

Salina-Turda2

Investiţia făcută până în prezent în Salina Turda se ridică la şase milioane de euro. Din cele şase milioane de euro, doar un milion de euro a fost de la bugetul local, sumă care a fost amortizată din profitul realizat doar în primii doi ani de funcţionare, 2010-2011. Mai important este însă faptul că oraşul şi economia acestuia au o direcţie de dezvoltare de succes, după ce marile fabrici de odinioară au lăsat Turda cu un şomaj ridicat.

Este un proiect care a relansat Turda în cadrul localităţilor naţionale – şi, după cum vedeţi, şi internaţionale -, este un proiect în jurul căruia se dezvoltă foarte multe activităţi economice, servicii turistice, servicii de alimentaţie publică, promovarea localităţii, ceea ce înseamnă că Turda şi-a creat viitorul în acest moment, pe acest obiectiv, care nici n-a fost foarte costisitor, au fost şase milioane de euro, prin care atragem minimum 370.000 de vizitatori anual, într-o creştere an de an. Un milion de euro a fost de la bugetul local şi în perioada 2010-2011 s-a realizat acel milion de euro din profit.

Dacă Turda, înainte, a reprezentat 30% din PIB-ul judeţului, datorită industriei dezvoltate aici, chimice, sticla, cimentul, Electroceramica etc, după ’90, restrângerea foarte mare a activităţii industriale, şi din cauza faptului că era o industrie poluantă, neprimitoare, ne-a determinat să ne reorientăm spre alte elemente strategice de promovare a municipiului Turda. Dumnezeu ne-a lăsat această bogăţie naturală la Turda, din punct de vedere balnear poate fi utilizată, nămolul, apele sărate şi aerosolul din salină. Obligaţi şi de nedezvoltarea industriei, am găsit alte surse de promovare, astfel încât să reuşim totuşi o menţinere economico-socială a acestui municipiu”, explică primarul Tudor Ştefănie.

Salina-Turda3

În prezent, Salina Turda a devenit model pentru alte saline din ţară şi străinătate şi, de asemenea, are colaborări cu saline din alte ţări. Miza principală a acestor colaborări o reprezintă atragerea, prin proiecte comune, a altor fonduri europene.

Salina-Turda5

“Este o asociaţie europeană a salinelor în care noi avem un reprezentant în conducerea acestei forme asociative, Turda fiind unul dintre principalii membri asociaţi. Ne-am asociat şi pentru experienţă, dar dorim ca pe noile surse de finanţare pe fonduri europene 2014-2020 să facem proiecte comune, astfel încât să avem şanse mai mari la finanţare şi fiecare să ne promovăm ceea ce credem că este necesar. Avem proiecte de colaborare cu saline din Ucraina, Polonia, Germania, chiar şi din Turcia. Salina este apreciată, având în vedere că, cel puţin în ultimul an, numărul vizitatorilor externi l-a depăşit pe cel al vizitatorilor interni. Eu recomand tuturor care au asemenea bogăţii naturale lăsate de Dumnezeu să le valorifice. Multe saline au luat din experienţa noastră şi la ora actuală şi Praidul a dezvoltat anumite activităţi, Slănic Moldova, de asemenea”, afirmă Tudor Ştefănie.

Salina-Turda10

Dar demersurile făcute de municipalitate şi de conducerea salinei nu se opresc la partea strict turistică, a turismului de agrement, ci vizează şi o altă direcţie foarte importantă, a turismului balnear, fiindcă, din anumite puncte de vedere, aerosolii de aici se pare că au calităţi terapeutice unice în România.

“Noi am avut un proiect la care au colaborat şi specialişti din Polonia, am lucrat cu mai mulţi specialişti din domeniul salinelor din Europa, de aceea cred că este un obiectiv bine promovat. Vedeţi că şi din punct de vedere al tratamentului balnear salina deja poate deveni un potenţial concurent pe piaţa tratamentului balnear pentru căile respiratorii. Avem rezultatele testelor realizate de mai mulţi specialişti şi se pare că pe aerosolul umed salina este unică în ţară, urmând să fie promovată şi din punct de vedere al balneologiei”, menţionează Tudor Ştefănie.

Salina-Turda6

Potrivit Planului de dezvoltare la nivel regional 2014-2020 al municipalităţii, investiţiile în zona Salinei Turda ar urma să fie făcute în continuare, pentru diversificarea serviciilor şi creşterea activităţii economice.

Conform documentului, planurile de până acum includ proiectarea unui complex balnear în zona lacului Durgău, amenajarea minei Rudolf, în care a fost construit un amfiteatru de 80 de locuri, instalarea unor lifturi moderne pentru vizitare, amenajarea minei Terezia, unde se pot face plimbări cu barca pe lacul sărat subteran.

Salina-Turda7

De asemenea, s-a realizat o sală de tratament, o biserică, terenuri de minigolf şi bowling, teren de sport şi o roată mare cu rolul de a plimba turiştii către tavanul de sare al minei. Acelaşi document arată că în jurul salinei există planuri de dezvoltare pentru o staţiune balneară de lux, cu hoteluri de 3, 4 şi 5 stele, dar şi cu patinoar, hipodrom sau teren de golf. Un complex hotelier, denumit “Floare de Sare”, ar urma să fie destinat pentru cei din categoria lux, iar alte unităţi de cazare situate în zonă ar fi destinate publicului larg.

Salina Turda este atestată explicit din 1271, într-un document emis de Cancelaria ungară, deşi se pare că exploatarea sării în zonă s-a făcut cu mult înainte.

Salina-Turda8

Salina este plasată într-un zăcământ de sare care se întinde pe o suprafaţă de circa 45 kilometri pătraţi, iar grosimea medie a sării este de circa 250 de metri. Aceasta este formată din mai multe galerii.

Galeria Franz Iozef, construită între anii 1853 şi 1870, este o galerie orizontală realizată pentru a uşura şi a ieftini transportul sării la suprafaţă. La terminarea ei avea 780 de metri, dar la sfârşitul secolului al XIX-lea a fost prelungită cu încă 137 de metri. În perioada 1948-1992, aceasta a fost folosită ca depozit de brânză.

Salina-Turda12

Mina Rudolf este o sală de extracţie trapezoidală începută în 1867. Pe peretele nordic s-au format de-a lungul anilor stalactite de sare, ca urmare a infiltraţiilor de apă, iar când acestea ajung la o lungime de circa trei metri se rup din cauza greutăţii proprii. Pe pereţii minei se văd urmele de tăiere manuală a sării, lăsate de daltă, topor sau târnăcop.

Salina-Turda9

Mina Terezia este o mină clopot cu adâncimea de 90 de metri de la balcon şi 112 metri de la suprafaţă. Pe vatra acesteia se găseşte un lac subteran de 4-8 metri adâncime şi 70 de metri diametru, precum şi o insulă de sare de cinci metri înălţime. De asemenea, pe peretele nordic se află o cascadă de sare.

În anul 1857 s-a deschis o nouă exploatare care urma să fie similară cu Mina Rudolf. A fost botezată Mina Ghizela. Până în momentul sistării exploatării la Salina Turda, la Mina Ghizela s-au executat numai lucrările pregătitoare, iar din anul 1932, când Salina Turda a fost închisă, Mina Ghizela a rămas în stadiul în care este şi astăzi.

Salina-Turda11

După sistarea exploatării sării, în 1932, Salina Turda a fost destinată diverselor activităţi. Printre altele, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aceasta a fost folosită de populaţie ca adăpost antiaerian, iar în perioada 1948-1992, o parte a fost folosită ca depozit de brânzeturi. (Text: Agerpres, Foto:  salinaturda.eu)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *