CLUJ: Municipiul Cluj-Napoca

CLUJ - DSC08952

Municipiul Cluj-Napoca, reşedinţa judeţului Cluj, se află în centrul Transilvaniei, în nord-vestul Podişului Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Someşului Mic. Este situat la 345-360 m altitudine şi este înconjurat de Dealurile Clujului şi Feleacului.

Descoperirile arheologice de pe teritoriului actualului oraş au scos la iveală vestigii datând din Neolitic, din Epoca Bronzului, din perioada stăpânirii romane şi din cea care a urmat retragerii trupelor romane (sec. V-VI) şi din epoca feudală timpurie (sec. VII-VIII; sec. XI).

CLUJ - DSC08939

Pe locul actualului municipiu Cluj-Napoca, a existat, în perioada geto-dacică, aşezarea Napoca, care era situată pe drumul roman ce ducea de la Apulum (actuala Alba Iulia) la Porolissum (în prezent satul Moigrad din judeţul Sălaj). Aşezarea a cunoscut o dezvoltare deosebită odată ce a devenit reşedinţa procuratorului provinciei romane Dacia Porolissensis. În 124, localitatea a primit rangul de “municipium”, iar după 180, în vremea lui Marcus Aurelius, a fost declarată “colonia Aurelia”.

Napoca a fost, ulterior, reşedinţa mai multor legiuni romane, drept pentru care a fost înconjurată de ziduri de apărare. După retragerea romanilor, aşezarea a continuat să fie locuită. În cartierul Mănăştur au fost descoperite vestigiile unei cetăţi datând din secolul al IX-lea.

CLUJ - DSC08945

Localitatea a fost pentru prima dată menţionată documentar în 1173, cu numele de “Clus”, apoi se vorbeşte despre “Castrum Clus” (1175) sau “Castrenses de Clus” (1213). Denumirea “Clus” provine de la latinescul “clivus”, care înseamnă colină.

În 1241, localitatea a fost distrusă de invazia tătară, fiind refăcută ulterior şi ridicată, în 1316, de către regele Ungariei, Carol I Robert de Anjou, la rangul de “civitas”, cu pecete proprie. Odată cu constituirea principatului autonom al Transilvaniei, în 1541, oraşul a devenit cel mai important centru al acestuia, servind, în perioadele 1790-1848 şi 1861-1867, drept capitală a Principatului, sediu al Dietei şi al principelui Transilvaniei.

CLUJ - DSC08954

În 1848, Dieta din Cluj a votat alipirea Principatului Transilvania la Ungaria, iar în 1867, ca urmare a acordului austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, Transilvaniei i s-a anulat autonomia, fiind încorporată Ungariei. După 1900, oraşul s-a constituit într-un important centru al luptei pentru unirea Transilvaniei cu România, care s-a realizat la 1 decembrie 1918.

CLUJ - DSC08971

În urma Dictatului de la Viena, însă, în august 1940, Italia fascistă şi Germania hitleristă cedau Ungariei partea de nord-est a Transilvaniei, inclusiv oraşul Cluj. Clujul a fost eliberat de armatele române la 11 octombrie 1944.

Oraşul Cluj a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, iar la 16 octombrie 1974 i s-a atribuit numele Cluj-Napoca. La Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, municipiul Cluj-Napoca număra 324.576 de locuitori.

CLUJ - DSC08974

Cluj-Napoca este un important centru financiar, economic, cultural şi ştiinţific al ţării. Aici funcţionează o filială a Academiei Române, instituţii de învăţământ superior – printre care prestigioasa Universitate Babeş-Bolyai, inaugurată la 10 noiembrie 1872, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, fondată în 1869, Universitatea Tehnică, Universitatea de Artă şi Design, a cărei bibliotecă îşi are sediul în casa lui Matei Corvin (sec. XV), Academia de Muzică “Gheorghe Dima” -, institute de cercetare (Institutul de Speologie “Emil Racoviţă”, Institutul Oncologic, Institutul de Istorie, etc.) şi o serie de instituţii culturale, cum ar fi teatre, biblioteci, case memoriale şi muzee. Printre acestea din urmă, menţionăm: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Artă, având ca sediu Palatul Banffy, construit între 1773-1785, Muzeul Farmaciei, Parcul Etnografic Naţional “Romulus Vuia”, primul muzeu în aer liber din ţara noastră, înfiinţat la 1 iunie 1929, ca secţie a Muzeului Etnografic al Ardealului, Muzeul memorial “Emil Isac” etc.

CLUJ - DSC08961

Printre numeroasele monumente şi lăcaşuri de cult din Cluj-Napoca se numără: biserica mănăstirii benedictine, care datează din anul 1222; catedrala romano-catolică “Sfântul Mihail”, unul dintre monumentele reprezentative ale goticului transilvan, a cărui construcţie a început în 1316, în timpul lui Carol Robert de Anjou, fiind terminată în jurul anului 1437, în timpul lui Sigismund de Luxemburg; biserica reformată, ctitorită de Matei Corvin (1486-1494); biserica romano-catolică “Sfânta Elisabeta” (1700); biserica greco-catolică “Schimbarea la Faţă” (sec. XVIII); bisericile ortodoxe “Sfânta Treime” – din Deal (sec. XVIII) şi “Naşterea Maicii Domnului” (1750); Catedrala Ortodoxă (1933); Bastionul Croitorilor (sec. XV); Palatul Teleki (sec. XVIII); Palatul Tholdalagi (1801-1807); Palatul Sfatului (1843-1846); casa principelui Transilvaniei, Ştefan Bocskay (sec. XVI); clădirea Teatrului Naţional (1905-1906); Palatul Szeki (1893) etc.

De asemenea, în Cluj-Napoca se află o Grădină Botanică, înfiinţată pe domeniul familiei Mikó în 1859. Ulterior, grădina a fost reamenajată pe o suprafaţă de 14 hectare şi inaugurată în 1925. La 4 km nord de municipiu se află rezervaţia floristică “Fânaţele Clujului”, care ocupă o suprafaţă de 80 de hectare. (Text: Agerpres, Foto: dozadebine.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *