CLUJ: Meteoritul de la Mociu

meteorit-Mociu

Localitatea clujeană Mociu este locul în care a căzut cel mai mare meteorit descoperit în România, iar cea mai mare bucată rezultată după dezintegrarea sa este păstrată la Muzeul de mineralogie din Cluj-Napoca, alături de fragmente de meteoriţi din întreaga lume.

Meteoritul de la Mociu, care este şi cel mai cunoscut din România, a căzut în urmă cu peste 130 de ani, pe 3 februarie 1882, iar bucăţile rezultate după intrarea sa în atmosfera terestră s-au împrăştiat pe o distanţă de 15 kilometri. Cea mai mare bucată, care cântăreşte 35,7 kilograme, este păstrată în prezent la Muzeul de mineralogie din Cluj, în timp ce bucăţi mai mici au ajuns în peste 100 de muzee din întreaga lume.

Se estimează că resturile meteoritului căzute la Mociu ar fi cântărit în total peste 300 de kilograme, din care mai multe bucăţi, cu o greutate totală de circa 42 de kilograme, sunt la muzeul clujean.

Dar, potrivit specialiştilor, meteoritul de la Mociu ar fi avut cel puţin 30.000 de kilograme înainte de intrarea sa în atmosferă, însă, aşa cum se întâmplă în aproape toate cazurile, prin frecarea cu aerul, meteoriţii pierd cea mai mare parte a masei lor şi pe pământ ajung cu numai circa 8-10% din greutatea lor iniţială.

Răzvan Andrei, doctor în geologie şi specialist în meteoriţi, a declarat că meteoritul de la Mociu ar fi explodat de două-trei ori după intrarea sa în atmosferă şi că pe Pământ a ajuns numai o mică parte a acestuia. “Când a intrat în atmosferă avea mult mai mult, pe puţin 30 de tone. El a pierdut 90-92% din masă”, a precizat Răzvan Andrei.

El a adăugat că cel mai mare meteorit cunoscut este cel căzut la Hoba, în Namibia, care are circa 60 de tone, este metalic şi a făcut un crater cu un diametru de 50 de metri şi o adâncime de 10 metri.

Se spune că meteoritul de la Mociu a produs panică în rândul populaţiei, dar că nu se ştie să fi fost şi victime.

Muzeograful Luminiţa Zaharia, de la Muzeul de mineralogie din Cluj-Napoca, a declarat că există mărturii potrivit cărora zgomotul produs de meteoritul de la Mociu s-ar fi auzit chiar până la Budapesta.

“A fost ceva fantastic, am înţeles, mai ales că era undeva spre seară şi lăsa dârele acelea cum ardea în atmosferă. Există mărturii, din câte am citit, că s-ar fi auzit de la Budapesta sau chiar că s-ar fi văzut de acolo. Bănuiesc că a fost ceva apocaliptic pentru persoanele respective”, crede Luminiţa Zaharia. De asemenea, se spune că meteoritul de la Mociu strălucea foarte tare pe cerul nopţii, că era ca un mare glob de foc, de culoare violetă, iar după cădere a lăsat în urmă o dâră alb-cenuşie.

Se mai afirmă că boierii din zonă i-ar fi trimis pe ţărani să caute bucăţi de meteorit pe câmp, contra cost, şi că cele mai mari dintre acestea au fost găsite, mai ales că era iarnă, iar urmele lăsate erau evidente în zăpadă.

Răzvan Andrei spune că meteoritul de la Mociu este o bucată “primitivă, provenită din nebuloasa protosolară”, că a rămas relativ în aceeaşi formă de la naşterea sistemului solar şi că poate fi cu până la cinci miliarde de ani mai bătrân ca Soarele.

El povesteşte şi de piaţa meteoriţilor, pe care astfel de bucăţi cereşti pot fi mai scumpe decât orice metal preţios, chiar până la 5.000 de dolari gramul.

“E o piaţă foarte mare a meteoriţilor. Depinde de tip, dacă e analizat sau nu. Gramul poate ajunge până la câteva mii de dolari. Circa 5.000. Până prin anul 2000, să zicem, piaţa era destul de sus, erau nişte preţuri foarte mari. Dar au început descoperirile din Sahara, de unde curg foarte mulţi meteoriţi şi au mai scăzut preţurile. Ei au foarte mult fier şi, dacă pică într-o climă ca a noastră, în câţiva ani se cam duc, dar Sahara este foarte uscată şi îi păstrează foarte mult”, explică Răzvan Andrei.

În România sunt înregistraţi oficial până acum opt meteoriţi, ultimul dintre ei fiind cel de la Pleşcoi, Buzău. Meteoritul are 6,9 kilograme şi a căzut în curtea unui localnic.

 meteoritmociu

Luminiţa Zaharia spune că şi în cazul acestui meteorit mic, aflat acum la Muzeul de mineralogie din Cluj, zgomotul a fost foarte puternic.

“Meteoritul a căzut în curtea unui domn, există şi martori. L-a găsit imediat. A auzit zgomotul, pentru că e foarte puternic. Avem poze cu craterul pe care meteoritul l-a făcut, cu meteoritul în craterul respectiv, că omul nu l-a mişcat”, menţionează Luminiţa Zaharia.

Dar meteoritul de la Pleşcoi n-a făcut decât un crater de câţiva centimetri, pentru că viteza meteoriţilor scade foarte mult după ce intră în atmosferă, împreună cu greutatea acestora.

“Un meteorit intră în atmosferă cu 25-50 km/s, dar frecarea cinetică e foarte mare şi temperaturile ajung la câteva mii de grade, se evaporă. Viteza terminală e însă destul de mică. Ei se sting undeva la circa 30 de kilometri altitudine, de unde cad liber cu 200-300 km/oră”, explică specialistul.

Răzvan Andrei a spus că în România a fost descoperit un nou meteorit şi că acesta este în curs de atestare ştiinţifică. Meteoritul respectiv a stat câţiva zeci de ani în curtea unui ţăran din Teleorman, din localitatea Gresia.

“Gresia e ultimul meteorit găsit în România şi are o poveste simpatică. La un moment dat un agricultor s-a dus să sape o groapă în pământ şi a găsit un pietroi înăuntru. L-a luat acasă şi l-a pus în spatele curţii, unde a stat vreo 30 de ani. Când fiul întors de la muncă în străinătate s-a uitat la el s-a gândit că ar putea fi meteorit. A făcut diverse demersuri. A dus meteoritul în Belgia, apoi a ajuns la Viena la analize, am mers şi eu să văd despre ce e vorba. Da, este un meteorit foarte interesant, e o condrită, nu mă hazardez să spun încă de care. Are aproape 27 kg, cu o destul de mare bucată lipsă. E şi foarte alterat. Pietros”, menţionează Răzvan Andrei.

Alături de bucăţi de meteoriţi căzuţi la Mociu şi Pleşcoi, la Muzeul de mineralogie al Universităţii Babeş-Bolyai există alte peste 220 de eşantioane de meteoriţi căzuţi pe tot globul. De altfel, la muzeul clujean e singura colecţie de meteoriţi din România.

Pe lângă această colecţie de meteoriţi, muzeul deţine şi una dintre cele mai bogate şi mai variate colecţii de aur din România, la care se adaugă colecţia de pietre preţioase şi cea mai bogată colecţie de pietre de podoabă fine româneşti. Printre altele, muzeul clujean deţine şi cel mai mare număr de specii de minerale din ţară, inclusiv peste 200 de eşantioane de minerale radioactive.

Printre cele mai atractive colecţii de la Muzeul de mineralogie din Cluj-Napoca este cea de geme. Colecţia numără aproximativ 230 pietre preţioase şi fine. Se poate admira o mare varietate de minerale naturale folosite la confecţionarea podoabelor, alături de produse sintetice şi substanţe organice (coral, perle).

Dintre pietrele preţioase sunt prezente diamante, safire şi rubine din India, Sri Lanka, SUA, smaralde din Brazilia. Pietrele fine sunt reprezentate în special de granaţi, turmalina, varietăţi de cuarţ (ametist, citrin, cristal de stâncă, agat etc), opal, turcoază etc. De asemenea, colecţia de aur nativ cuprinde aproape 500 de eşantioane, fiind a doua ca mărime în ţară, după cea a Muzeului Aurului din Brad. (Text: Agerpes, Foto: agerpres.ro, gherlainfo.ro)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *