Clopul cu pană de păun – simbolul tradiţional al judeţului Bistriţa-Năsăud

Clop-paun1

Oriunde veţi vedea un clop cu pană de păun veţi şti că acesta este din judeţul Bistriţa-Năsăud. Acest element tradiţional este specific Ţării Năsăudului şi întregeşte imaginea costumului popular purtat de bărbaţii din zonă.
Pana de păun apare şi pe semnul de intrare în judeţ, care a fost votat, în urma unui concurs organizat de Consiliul Judeţean, cel mai reprezentativ pentru Bistriţa-Năsăud.

Meşterii care ştiu cum se confecţionează clopul cu pană de păun pot fi număraţi pe degetele de la o mână, însă lucrurile pe care ei le creează rămân pe veci în lada de zestre a judeţului Bistriţa-Năsăud. Aceşti meşteri păunari sunt întâlniţi în localităţile Salva şi Runcu Salvei, iar munca la un astfel de clop poate să le ia şi o zi, pentru că este una migăloasă.

Clopul purtat de feciorii de pe Valea Someşului şi Valea Sălăuţei este confecţionat dintr-o stofă de culoare neagră, iar acestuia îi este ataşată o roată din pene de păun, legate între ele cu ceară şi aşezate pe mai multe straturi. Clopurile pot avea trei, cinci sau chiar şapte rânduri de pene, numărul lor arătând bunăstarea familiei din care provine feciorul. Pentru confecţionarea unui clop cu cinci rânduri, spre exemplu, este nevoie de aproximativ 400 de pene de păun, aşa că nu este de mirare că preţul unei pălării porneşte de la 600 lei, pentru cele cu trei rânduri, şi poate ajunge şi până la 2.000 lei, pentru cele cu şapte.

Potrivit lucrării “Portul tradiţional românesc din Bistriţa-Năsăud”, apărută în anul 2012 la Editura Eikon şi semnată de Aurel Bodiu şi Maria Golban, “clopul cu păun – podoabă specifică portului năsăudean – se purta doar în câteva sate din jurul localităţii Salva, unde e atestat pentru prima oară la începutul secolului XX. Înainte de Primul Război Mondial, era cunoscut doar în satele Salva şi Mocod. Acum, acesta a devenit un simbol năsăudean, extinzându-se şi în zonele învecinate”.

Unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi bistriţeni de muzică populară, care poartă cu mândrie clopul cu pană de păun, este Alexandru Pugna, care are şi o melodie dedicată acestuia. Pugna este şi realizatorul unui festival-concurs de interpretare a cântecului popular, numit “Pană de păun”, şi unde câştigătorul marelui premiu primeşte în dar şi un clop cu pană de păun – sau o “păuniţă”, dacă vorbim de o câştigătoare.

Clop-paun2

Clopul cu pană de păun nu lipseşte din costumaţia ansamblurilor folclorice, mai ales a celor din judeţul Bistriţa-Năsăud, însă frumuseţea lui a inspirat şi creatori de modă. De exemplu, în 2013, reprezentanta României la concursul Miss Universe de la Moscova, Oana Roxana Andrei, a urcat pe scenă într-o rochie de inspiraţie populară din zona Năsăudului, creată de Kinga Varga şi compusă din 400 de pene de păun cusute manual, iar pe cap a purtat o “păuniţă” împodobită cu mărgele.

În anul 2013, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a organizat un concurs de proiecte pentru stabilirea semnului de intrare în judeţ.

Lucrările propuse au fost votate atât de bistriţenii din ţară, cât şi de cei din străinătate, după care au fost analizate de un juriu de specialitate. Dintre cele patru propuneri care au ajuns în finală, consilierii judeţeni au desemnat câştigătoare lucrarea arhitectului Ioan Donea, al cărei element central este o formă stilizată a penei de păun, pe fond tricolor.

În 2014, Consiliul Judeţean a prevăzut în buget suma de 180.000 lei pentru realizarea semnelor de intrare în judeţ, pana de păun urmând să devină, astfel, simbolul întregului judeţ. (Text: Agerpres, Foto:  visitbn.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *