Ciorba de lobodă – colorată, gustoasă şi sănătoasă

ciorba-loboda

Ciorba de lobodă de post este o mâncare colorată, gustoasă şi sănătoasă, care se prepară foarte repede şi uşor şi care are mai multe variante, în funcţie de zona din care provine bucătăreasa.

Daniela Drăgan din Miercurea Ciuc, fiică de diplomaţi, iubeşte ciorba de lobodă pentru că îi aduce aminte de copilărie, de mama sa, care tânjea după această mâncare atunci când era pleacă în străinătate, dar şi de bunica sa, care i-o gătea frecvent atunci când era mică.

Reţeta pe care ne-o dezvăluie Daniela nu este deloc complicată, iar produsul final are un gust minunat.

“Se iau 5-6 legături de lobodă roşie, două legături de ceapă verde, două legături de usturoi verde şi un morcov. Cine doreşte poate să pună păstârnac, care este mai dulce decât rădăcina de pătrunjel, ţelină sau ardei gras. Eu nu pun aceste legume, pentru că prefer o ciorbă de lobodă de primăvară, care să fie verde şi care să-mi aducă în bucătărie toată primăvara. Mai trebuie un litru şi jumătate sau doi litri de apă, în funcţie de cât de groasă vrei să iasă, o legătură de leuştean şi pentru acrit zeamă de lămâie, oţet sau borş şi sare pentru gust”, spune Daniela Drăgan.




Prepararea acestei ciorbe durează foarte puţin şi este la îndemâna oricărei gospodine.

“De la lobodă se iau frunzele, se spală bine, în câteva ape, cât să iasă nisipul şi pământul de pe ele, apoi se taie fideluţă şi se pune deoparte. Între timp, ceapa verde şi usturoiul verde se taie rondele, un morcov se rade sau se taie pătrăţele, la fel şi celelalte legume, cine doreşte să folosească. Ceapa se căleşte foarte puţin, în 4 linguri de ulei, se adaugă usturoiul, morcovul şi abia la final ardeiul, după care se toarnă apa”, precizează Daniela Drăgan.

Aceasta afirmă că unele persoane călesc şi loboda, dar ea preferă să nu fac asta pentru că vrea “să-şi păstreze toate vitaminele cu care a fost binecuvântată de Dumnezeu!”.

Legumele se fierb şi după ce sunt făcute al dente, atunci se adaugă loboda şi se lasă să dea doar în câteva clocote.

“Se pune zeama de la o lămâie, borşul sau oţetul, fiecare ce doreşte, iar la final se adaugă leuştean tăiat, dar numai în momentul în care focul este stins. Oala se acoperă, pentru ca toate gusturile să se împrietenească. Se drege, la final de sare şi ciorba este gata”, mai spune Daniela.

Aceasta recunoaşte că a fost ciorba copilăriei sale, care-i aduce aminte de bunica şi de mama sa.

“Iese o minunăţie de ciorbă, la care mama râvnea şi îi aducea aminte de România, atâta timp cât era plecată în străinătate. A fost ciorba copilăriei, care îmi aduce aminte de bunica şi de mama. Este o ciorbă răcoroasă vara, când e căldură afară, este o ciorbă care îţi încălzeşte sufletul când vii de afară, dintr-o ploaie mocănească”, a adăugat Daniela Drăgan.

Nu trebuie ignorate nici proprietăţile lobodei, cunoscută şi sub denumirea de spanacul francezului sau spanac nemţesc de munte şi care este folosită, încă din antichitate, pentru deosebitele proprietăţi detoxifiante şi antioxidante.




“Ciorbiţa de lobodă se serveşte de obicei cu mămăliguţă rece şi cu un ardei iute lângă sau cu ceapă verde. Este o ciorbă frumoasă, colorată, foarte aromată şi în afară de asta este extrem de sănătoasă, pentru că loboda conţine de două ori mai multă vitamina C decât spanacul sau decât lămâia. În plus, este bogată în antioxidanţi şi ajută la detoxifiere primăvara şi de aceea este extrem de folositoare în perioadele de post şi reglează digestia”, mai arată Daniela Drăgan.

Prepararea ciorbei de lobodă diferă de la o zonă la alta, iar gospodinele sunt libere să fie cât mai creative.

“În zona de sud, mai ales, se face o ciorbă combinată de lobodă şi ştevie, sunt persoane care înlocuiesc usturoiul cu leurda sau se mai poate face o combinaţie din toate frunzele primăverii: loboda, ştevie, leurdă, salată verde. Unele ciorbe se fac cu orez, alţii preferă să pună cartofi. Specifică Moldovei este cea cu cartofi şi cu foarte multe legume şi nu predomină atât de mult loboda, iar în zona Ardealului se face o ciorbă foarte consistentă, cu afumătură, care se drege cu smântână, iar leuşteanul se înlocuieşte cu tarhon şi orice altă acritură cu oţet”, a conchis Daniela Drăgan. (Text: Agerpres, Foto: crazymothercooker.blogspot.com)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *