Casa Memorială Vasile Pogor din Iaşi

Casa-Memoriala-Vasile-Pogor-01

Casa scriitorului Vasile Pogor, din Iaşi, considerată de Nichita Stănescu a fi locul în care “Mioriţa” s-a transformat în “Odă în metru antic”, este cunoscută ca fiind casa literaturii româneşti.
Scriitorul Vasile Pogor s-a născut în Iaşi, la 20 august 1833, ca fiu al vornicului Vasile Pogor şi al Zoei Cerchez. A efectuat studii juridice la Paris, iar după revenirea în ţară a lucrat în magistratură, a fost prefect al judeţului Iaşi (1866), deputat în Adunarea Constituantă din 1866 şi membru fondator al Partidului Constituţional (“junimist”), din anul 1891.

La mijlocul secolului al XIX-lea, casa scriitorului era cunoscută sub denumirile “Casa cu ferestre luminate” sau “Casa luminată”, pentru că era prima locuinţă particulară din Iaşi iluminată electric, dar şi pentru că era locul unde îşi dădeau întâlnire personalităţi ce au marcat istoria României moderne, precum Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, Iacob Negruzzi, Theodor G. Rosetti, Petre P Carp. Alături de aceştia, scriitorul Vasile Pogor a fondat Societatea “Junimea”, în 1863. Cu un lung istoric legat de viaţa culturală a Iaşiului, casa a fost şi sediu al revistei “Convorbiri literare”, fondată în 1867. Tot aici, în 1874, revenit de la Viena, a fost găzduit şi poetul Mihai Eminescu, după ce, în 1872, citise la şedinţele “‘Junimii”.

Amplasată pe Str. Vasile Pogor nr. 4, casa a fost construită în anul 1850 de părinţii scriitorului. A fost cumpărată, în 1901, de principesa Maria Moruzzi, care a efectuat unele modificări la intrarea principală şi la faţade, aşezând deasupra balcoanelor blazonul familiei, şi a lăsat-o moştenire fiului ei, Gheorghe Brătianu. Acesta, în 1938, când a plecat la Bucureşti, a închiriat-o rezidenţei regale din Iaşi.

După 1947, casa a aparţinut regionalei CFR Iaşi, a fost naţionalizată şi a servit, din 1954, Inspecţiei de Stat pentru Igienă şi Protecţia Muncii, Regionala Iaşi. În 1968, a fost restaurată în vederea amenajării unui muzeu şi reparată după cutremurul din 1977, aşa cum arată casememoriale.ro, culturainiasi.ro.

Casa-Memoriala-Vasile-Pogor-05

În prezent, Casa Pogor este monument istoric şi adăposteşte Muzeul Literaturii Române din Iaşi, inaugurat în decembrie 1972, care prezintă dezvoltarea literaturii române, cu precădere de pe teritoriul Moldovei, începând cu anul 1800 până în zilele noastre.

Spaţiului muzeal are douăsprezece încăperi, parter şi etaj, legate printr-o scară maiestuoasă, de lemn nobil, chiar cea originală, putând fi admirate şi sobele sau candelabrele, adevărate opere de artă, aduse de Pogor de la Viena.

Casa-Memoriala-Vasile-Pogor-03

Expoziţia reuneşte aspecte privind principalele etape şi curente literare din ultimele două secole: literatura paşoptistă şi curentul revistei “‘Dacia literară” (Costache Conachi, Vasile Alecsandri, Alexandru Donici), momentul fondării Societăţii “Junimea” şi rolul ei în dezvoltarea literaturii moderne, literatura de la “Contemporanul” şi “‘Viaţa românească” (Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P Carp, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L.Caragiale, Ion Slavici etc), perioada interbelică (George Bacovia, Magda Isanos, Eusebiu Camilar, Nicolae Labiş).

Casa-Memoriala-Vasile-Pogor-02

Pot fi admirate aici bastonul din lemn de abanos cu mâner de argint, care i-a aparţinut lui Costache Conachi; un autoportret în ulei, semnat de Gheorghe Asachi; piese de mobilier, care au aparţinut lui Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, Garabet Ibrăileanu, I.M. Melik; un pian Steinway&Sons (model 1859), care i-a aparţinut lui Duiliu Zamfirescu sau patefonul His Masters Voice, care a aparţinut lui Garabet Ibrăileanu.

Printre cele mai valoroase exponate ale muzeului se mai numără şi “Gramatica” de I. Văcărescu, “Critice” de T. Maiorescu, “Almanah de învăţătură şi petrecere” de M. Kogălniceanu şi un set de călătorie şi corespondenţă al lui Costache Negri.

Casa-Memoriala-Vasile-Pogor-06

De asemenea, pot fi admirate, în Sala Rarităţi, obiecte unice precum: inelul sigilar din aur, cu piatră de rubin şi ceasul de aur, cu monogramă, ce au aparţinut lui Mihai Eminescu; ceasul de buzunar, din argint, al lui Ion Creangă; ceasul de buzunar, din argint, al lui Vasile Pogor; ceasul din aur al lui Eremia Grigorescu; cartea de rugăciuni (manuscris) a principesei Maria Gh. Sturdza, născută Ghica, una dintre puţinele cărţi rămase din celebra Bibliotecă de la Miclăuşeni; călimara din marmură a lui Mihail Kogălniceanu; cerceii din aur şi ametist ai actriţei Agatha Bârsescu; broşa din aur, confecţionată dintr-o monedă a Veronicăi Micle.

La parterul casei, se află biblioteca muzeului în care poetul Mihai Eminescu a petrecut mult timp pentru studiu şi creaţie. Aici sunt expuse obiecte cu valoare memorială, tapiserii, tablouri din secolul al XIX-lea, manuscrise, fotografii originale, ediţii prime ale operelor scriitorilor.

Casa-Memoriala-Vasile-Pogor-04

Extrem de interesante sunt şi pivniţele de la Casa Pogor, cu multe ramificaţii, construite în secolul al XVI-lea, pe două niveluri şi o suprafaţă de aproape 200 de metri pătraţi. Iniţial, ele au fost folosite pentru depozitarea butoaielor de vin, iar după anii ’90, în hrubele de la Pogor a fost amenajată o cafenea artistică numită Clubul Pogor, care a funcţionat vreme de câţiva ani.(Text: Agerpres, Foto: casememoriale.ro, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *