Casa Memorială “Mihai Eminescu” de la Ipoteşti

Casa Memorială “Mihai Eminescu” de la Ipoteşti, judeţul Botoşani, este leagănul copilăriei marelui poet naţional, casa în care familia acestuia a locuit vreme de aproape treizeci de ani (1850-1878).

Are în patrimoniu obiecte ce au aparţinut familiei Eminovici între care caseta de bijuterii a mamei poetului, caseta de machiaj a poetului din perioada când juca în piese de teatru, veselă din argint, dulapuri din lemn de trandafir şi nu în ultimul rând, multe cărţi.

Construită în anul 1850 pe o moşie cumpărată în centrul satului Ipoteşti, de tatăl poetului, Gheorghe Eminovici, casa avea trei camere: salonul familiei, biroul tatălui lui Eminescu şi dormitorul mamei şi surorilor poetului.

Nelocuită ani de zile, în 1924 ajunsese o ruină şi a fost demolată de noul proprietar. Zece ani mai târziu, în 1934, a fost refăcută pe acelaşi loc, iar în 1940, a devenit primul muzeu memorial dedicat marelui poet. Întrucât nu respecta structura originalului, casa-muzeu a fost dărâmată până la temelie în 1976 şi construită o alta, după documente originale, pe vechea fundaţie a casei familei Eminovici şi inaugurată în 1979, potrivit www.eminescuipotesti.ro, www.ebotosani.net şi casememoriale.ro.

Începând cu anul 2000, atât finisajul exterior cât şi interiorul casei cu mobilierul expus — parţial original, parţial provenind din a doua jumătate a secolului al XIX-lea — reînvie atmosfera celor aproape treizeci de ani în care familia poetului a locuit la Ipoteşti.

În curtea Casei Memoriale se află bustul lui Mihai Eminescu, realizat de sculptorul Gheorghe Anghel, dar şi o bisericuţă de familie datând din anii 1960. Aceasta a fost cumpărată cu 250 de galbeni de mama poetului, Raluca Eminovici, de la un anume Murguleţ. Lăcaşul de cult adăposteşte obiecte valoroase cum ar fi cristelniţa în care a fost botezat Eminescu (adusă de la Biserica Uspenia), mucarniţa din argint cu care se tăiau lumânările şi o linguriţă de argint cu monograma poetului, cu care, de altfel, a fost împărtăşit. Icoanele şi catapeteasma sunt, de asemenea, originale. Între anii 1999-2004, bisericuţa familiei Eminovici a fost consolidată şi restaurată.

În spatele lăcaşului de cult se află mormintele părinţilor lui Eminescu — Raluca şi Gheorghe Eminovici — şi a doi fraţi ai acestuia — Iorgu şi Nicolae.

Tot în curtea casei se află şi Casa Papadopol, o casă ţărănească de epocă în stil moldovenesc, care a aparţinut ultimului proprietar al moşiei Ipoteşti — doctorul Papadopol. Aceasta adăposteşte, în prezent, Muzeul de etnografie al Centrului Naţional de Studii de la Ipoteşti, unde sunt expuse obiecte provenind din vechile gospodării ţărăneşti.

Casa memorială şi bisericuţa sunt obiective incluse pe lista monumentelor istorice. Acestea, împreună cu bustul poetului amplasat în curtea casei, fac parte în prezent, dintr-un ansamblu gestionat de Memorialul Ipoteşti — Centrul de Studii Mihai Eminescu, o instituţie publică subordonată Consiliului Judeţean care deţine, în complexul său, şi pensiunea Floare Albastră, un ansamblu de spaţii de cazare în vile de lemn dotate la standarde moderne.

Salonul casei păstrează masa şi cele şase scaune îmbrăcate în piele de Cordoba ale familiei Eminovici, şase linguriţe de argint ale aceleaşi familii, dar şi un ceas care a aparţinut tatălui poetului. Pe hol se află lada de zestre, lucrată manual, a Ralucăi Eminovici, mama lui Eminescu.

Biroul tatălui poetului deţine masa de lucru, lampa, dar şi cufărul în care Gheorghe Eminovici îşi ţinea actele moşiei. Pe masă pot fi admirate manuscrise ale poetului, în fotocopie, precum şi parafa de medic a fratelui poetului, Șerban. De asemenea, într-o vitrină stă medalia pe care Eminescu a primit-o în 1871 cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la ctitorirea Mănăstirii Putna.

În camera surorilor şi mamei poetului se află un dulap din furnir de trandafir, scrinul moldovenesc cu oglindă şi caseta pentru bijuterii care a aparţinut mamei lui Eminescu, dar şi două icoane îmbrăcate în argint. Pe pat, poate fi admirată o scoarţă lucrată de două mătuşi ale poetului, din partea mamei, care se aflau la Mănăstirea Agafton.

Pe pereţii casei sunt expuse fotografiile originale ale bunicilor marelui poet, dar şi copii după fotografiile cu membrii familiei celui ce a fost supranumit “luceafărul poeziei româneşti”.

Mihai Eminescu s-a născut, pe 15 ianuarie 1850, la Botoşani. S-a stins din viaţă la 15 iunie 1889, la Bucureşti, fiind înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

La circa nouă kilometri de Memorialul Ipoteşti se află iazul Loeşti, locul de odihnă al poetului care l-a inspirat pe Eminescu în multe poezii de-ale sale, între care ”Lacul cu nuferi”. O scrisoare a lui Matei Eminovici către Corneliu Botez din 1909, pomenea de iazul Loeşti, ca loc preferat de fratele său pentru vânătoarea de raţe şi meditaţie.(Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org, eminescuipotesti.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *