Casa Memorială Ioan Stan Pătraş de la Săpânţa, judeţul Maramureş, este locul în care s-a născut şi a trăit meşterul faimoaselor cruci din Cimitirul Vesel de la Săpânţa.
Situată la circa 200 m de Cimitirul Vesel, pe o străduţă laterală, casa memorială este din lemn, cu pridvor, cu două camere şi curte, unde se află atelierul de sculptură şi pictură al celebrului meşter, aşa cum arată şi www.casememoriale.ro.
Ioan Stan Pătraş s-a născut la Săpânţa, în anul 1908. Atras de tânăr de pictură, de poezie şi de sculptura în lemn, a început să-şi manifeste simţul artistic de la vârsta de 14 ani. La început, sculpta în jur de 10 cruci pe an, cruci din stejar pe care le făurea după canoanele creaţiei populare. Timp de peste 30 de ani, până în anul 1977, a sculptat, a gravat şi a pictat aproximativ 800 de cruci pentru Cimitirul Vesel din Săpânţa.
În anul 1935, a început să aşeze pe cruci înscrisuri sub forma unor scurte poeme: epitafuri ironice, naive, de multe ori cu greşeli gramaticale inserate intenţionat, şi foarte apropiate de graiul arhaic. Un an mai târziu, în 1936, şi-a perfecţionat stilul, prin crearea unor cruci mai înguste, înfrumuseţate cu figuri sculptate în relief, în culori vii, obţinute din pigmenţi naturali. Culoarea predominantă folosită în vopsirea crucilor este un albastru puternic şi viu, un albastru special, denumit în timp „albastru de Săpânţa”.
Alte culori folosite au fost roşul, galbenul, verdele, negrul, culori care nu au fost alese întâmplător, fiecare dintre ele având o simbolistică consacrată: verde—viaţă, galben — fecunditate şi fertilitate, roşu—pasiune, negru — moarte. Pe crucile realizate de meşterul de la Săpânţa sunt pictate şi motive geometrice, cu o anumită semnificaţie, precum şi basoreliefuri.
Meşter popular complex, Stan Ioan Pătraş a realizat şi o serie de obiecte de mobilier, de la cuiere, colţare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare, la lucrări monumentale, cum ar fi troiţe şi porţi. Și-a împodobit şi propria casă cu sculpturi în lemn, viu colorate. Creaţia sa se integrează armonios în arta populară maramureşeană şi în tradiţia artei vechi româneşti.
Pătraş a murit în anul 1977, fiind înmormântat în Cimitirul Vesel din Săpânţa, singurul loc din lume unde moartea nu mai este o tragedie, ci devine un prilej de glumă, datorită acestui meşter care a încrustat poveştile vieţii săpânţenilor şi a adăugat lemnului culorile vieţii.
Cel care a dorit să continue munca lui Ioan Stan Pătraş este ucenicul său, Dumitru Pop, care a ales să locuiască în casa maestrului, pe care o întreţine ca atelier şi muzeu.
Casa-muzeu este aşadar dedicată memoriei celui care a pornit obiceiul crucilor cu inscripţii vesele şi expune un număr impresionant de sculpturi în basorelief, pictate în acelaşi stil pestriţ, picturi pe sticlă, dar şi fotografii din viaţa artistului, diplome sau articole din ziarele vremii.
Pot fi admirate, de asemenea, costume populare specifice zonei Săpânţa, precum şi obiecte de artizanat, printre care cergi, covoare, oale de lut, icoane, tablouri pe lemn şi, desigur, câteva dintre crucile realizate de Ioan Stan Pătraş. (Text si foto: Agerpres)
