Casa Memorială “Constantin Brâncuşi” de la Hobiţa

Casa Memorială “Constantin Brâncuşi” din satul Hobiţa, judeţul Gorj, adăposteşte fotografii, documente, cărţi, scrisori care surprind momente din viaţa şi activitatea artistică a marelui sculptor Constantin Brâncuşi, precum şi mobilier original de interior ţărănesc de la începutul secolului XX.

Apreciat de criticii din întreaga lume drept cel mai important sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, în satul Hobiţa, fiind cel mai mic dintre cei cinci copii ai Mariei şi ai lui Nicolae Brâncuşi. De la meşterii acestui sat, situat în partea de nord-vest a judeţului Gorj, pe drumul ce leagă oraşul Târgu-Jiu de localitatea Tismana, şi îndeosebi de la tatăl şi bunicul său, a învăţat marele sculptor priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale, prindea viaţă.

La vârsta de 11 ani, Brâncuşi a fugit de la Hobiţa la Târgu-Jiu, apoi la Craiova, unde a urmat Școala de arte şi meserii, pe care a absolvit-o în patru ani, în loc de cinci. A absolvit, apoi, Școala de Belle Arte din Bucureşti, după care în 1904 s-a hotărât să plece pe jos la Paris, unde a lucrat un timp în atelierul renumitului Auguste Rodin, potrivit www.muzeugorj.ro.

În 1914 a avut prima expoziţie personală la New York, urmată de cea mai prolifică etapă a creaţiei sale. Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat la Paris. Din cele peste 200 de lucrări ale sale, foarte puţine se mai află în ţară (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău şi Bucureşti), majoritatea acestora fiind răspândite în cele mai mari muzee şi colecţii din întreaga lume.

Casa de la Hobiţa, cu mobilierul autohton, cu pătulul, pivniţa sau fântâna cu ciuturi, reconstituie mediul în care a trăit marele artist şi care şi-a pus amprenta pe creaţia sa, aşa cum arată centrulbrancusi.ro. Din noiembrie 1971, casa a devenit secţie a Muzeului Judeţean Gorj.

Casa-muzeu este amplasată pe terenul unde s-a născut şi a copilărit Constantin Brâncuşi, însă nu este cea originală, aceasta aflându-se la circa 80 de metri distanţă. Construită din lemn şi chirpici, casa poartă amprenta stilului popular de arhitectură de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Are o prispă la intrare şi trei încăperi.

Prima este odaia de locuit unde dormea, pe paturi de scânduri, Brâncuşi, alături de părinţii şi fraţii săi, potrivit drumliber.ro/. Aici se găsesc lada de zestre, dulapul cu motivul soarelui, soba cu care se încălzea camera, dar şi culmea oltenească — o stinghie de lemn aşezată deasupra patului, uneori şi în dreptul sobei care folosea pentru uscarea hainelor.

A doua încăpere este bucătăria unde se află vatra pe care se făcea mâncarea, ţestul, ceaunul, masa rotundă.

Cea de a treia încăpere este cămara unde erau păstrate alimentele. Aici pot fi admirate obiecte pentru prins peşte sau putineiul pentru unt. De asemenea, aici se găseşte un pârlău oltenesc în care se spălau rufele. Acesta nu era altceva decât un trunchi de copac scobit. În scobitură se puneau alternativ, până la umplere, straturi de paie, rufe umezite şi cenuşă, peste care se turna apă fierbinte. Astfel, rufele erau lăsate la înmuiat câteva ore, după care erau duse la râu, bătute cu maiul şi limpezite.

Lângă cămară se găseşte pătulul, în care se ţineau porumbul, precum şi pivniţa în care se află cazanul de ţuică.

În casa de la Hobiţa mai pot fi admirate o roată de car unelte vechi, obiecte de artizanat, mici obiecte prelucrate de Brâncuşi pe când era mic, dar şi fotografii, cărţi sau scrisori trimise acasă de marele artist. (Text: Agerpres, Foto: muzeugorj.ro, Video: youtube.com)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *