Mp3

Casa lui Matia Corvin, singurul rege născut la Cluj

Casa-Matia-ww

Când Elisabeta Szilagyi a trecut prin oraş, în urmă cu aproape şase secole, nu s-a gândit probabil că fiul pe care tocmai îl năştea, Matia Corvin, avea să devină singurul rege pe care îl dădea Clujul. Şi nu orice rege, ci cel mai important al Ungariei.

Părerile istoricilor sunt împărţite în privinţa casei în care s-a născut Matia Corvin, la 23 februarie 1440, dar toţi sunt de acord că în respectivul imobil a văzut lumina zilei viitorul mare rege al Ungariei. Unii istorici susţin că respectiva casă ar fi fost han în momentul naşterii lui Matia Corvin – din tată român, Iancu de Hunedoara, şi mamă unguroaică, Elisabeta Szilagyi – însă istoricul Lucian Nastasă Kovacs este de altă părere. El a declarat că soţia unui principe nu trăgea pe la hanuri în acele vremuri.

Casa aceea era proprietatea unui neamţ, se spune că ar fi avut cândva şi rolul de han. Dar era proprietatea lui Ştefan Kolb, era unul din patricieni, cum se numeau atunci aristocraţii urbani. Clujul era un oraş german, maghiarii erau minoritari, ei şi-au mai sporit numărul, până la 25%, abia după dualism. Era casă de patriciat, era o casă impresionantă pentru epoca respectivă. Nu era aşa cum e astăzi, decât partea de pe colţ. Mai târziu a fost folosită drept han. În cărţile de istorie figurează că ar fi tras la un han, dar soţia principelui nu trăgea la un han. Era o casă privată, pe vremea aceea pe două nivele era ca un palat. Era o casă impresionantă. Han a devenit mai târziu. A fost şi spital, şi închisoare”, susţine Lucian Nastasă Kovacs.

Casa-Matia-placa-memoriala

O serie de controverse au existat şi legat de faptul că Matia Corvin s-a născut tocmai în acea casă, cum există controverse legate de împrejurările în care mama acestuia se afla la Cluj. În privinţa ultimului aspect, Lucian Nastasă Kovacs susţine că nu există izvoare istorice care să clarifice lucrurile.

“La vremea aceea domniile erau itinerante. Nu putem vorbi de existenţa unui palat princiar, aşa cum am putea vorbi începând din secolele XVI-XVII. Avem palatul de la Hunedoara, două-trei luni era acolo, pe urmă mergea cu suita, tot ce înseamnă curtea domnească, se mutau la Alba Iulia sau în altă parte. Probabil mama sa era în trecere, fie venea spre soţul său, fie era un moment din acea etapă itinerantă a exercitării puterii în Transilvania. Nu există izvoare, mărturii de genul acesta. Unii istorici spun că ar fi fost un han şi că ar fi tras acolo, dar documentele nu confirmă, fiindcă se ştie că era proprietatea acestui Kolb şi dacă a devenit han a fost mult mai târziu. Pe urmă, odată cu venirea lui Franz Joseph, în 1887, se pare că şi-a schimbat destinaţia din închisoare în spital”, explică istoricul.

Istoricul Alexandru Simon susţine că Elisabeta Szilagyi se îndrepta spre domeniile familei sale din zona actuală a Sălajului şi travaliul a prins-o pe drum. Cercetările istorice oferă indicii chiar legate de încăperea în care s-a născut Matia Corvin. Istoricul Tudor Sălăgean a declarat că aceasta ar fi prima de la intrarea în clădire, pe partea stângă.

A existat o controversă legată de stabilirea exactă a clădirii în care s-a născut regele Matia. Până la urmă, în secolul XIX, istoricii au căzut de acord că e vorba de casa cunoscută astăzi sub numele de Casa Matia sau Matei Corvin. Potrivit tradiţiei, în secolul XVI, când s-a născut legenda lui Matia cel Drept, când a fost consemnată de fapt în cronica lui Gaspar Heltai, atunci a fost identificată încăperea, ca fiind prima din stânga cum intri pe poarta actuală. A fost şi o placă memorială pusă încă din secolul XVII-XVIII, care povesteşte o parte din istoria clădirii şi identifică locul de naştere al regelui Matia”, spune istoricul.

Matia_Corvin-statuie

Potrivit lui Tudor Sălăgean, clădirea în care s-a născut Matia Corvin a devenit primul obiectiv turistic al Clujului şi a fost o clădire scutită de impozite.

“Clădirea a trezit un interes de tip turistic încă din secolul XVI, practic la câteva decenii după moartea marelui rege. Vizitatorii Clujului ţineau neapărat să treacă pe acolo şi să vadă clădirea, sunt mărturii clare în acest sens. Putem spune că a fost primul obiectiv turistic al oraşului. După ce a devenit rege, Matia a scutit casa şi pe proprietarii ei de achitarea oricăror impozite către stat, iar principii ulteriori ai Transilvaniei şi regii Ungariei, până în secolul XVII au confirmat aceste privilegii”, menţionează istoricul clujean.

Conform istoricilor, Matia Corvin a fost mândru de faptul că s-a născut la Cluj, deşi n-a locuit în oraş decât câteva săptămâni, la naştere, până când a putut fi dus pe domeniile familiei din zona actuală a Sălajului. Până să devină rege al Ungariei, el a revenit la Cluj mult mai târziu după naştere, de câteva ori. Documentele istorice existente arată că Matia Corvin a revenit la Cluj în 1467, 1468 şi 1471.

Dar el a avut o relaţie specială cu oraşul său de naştere, cum a avut toată familia Huniazilor, şi Clujul a beneficiat de anumite privilegii care îi garantau un anumit statut în zona Transilvaniei. De asemenea, istoricii spun că Matia a finanţat construirea unei biserici în oraş, în apropierea casei în care s-a născut.

“Biserica actuală reformată de pe Kogălniceanu a fost construită de regele Matia Corvin. Practic a finanţat aproape integral construcţia bisericii. A fost terminată la puţin timp după moartea lui, în 1490, dar cea mai mare parte a banilor destinaţi construcţiei fuseseră încredinţată fraţilor franciscani”, arată istoricul Tudor Sălăgean.

Matia_Corvin-inscriptie1

Nu numai Matia Corvin a fost de partea Clujului, ci şi Clujul a fost de partea sa. De exemplu, în 1467, când transilvănenii s-au răsculat împotriva lui Matia, clujenii i-au fost credincioşi. “Clujul a fost credincios regilor Ungariei, care erau stăpânii lui direcţi. Clujul era oraş regal, adică ţinea direct de regi, nu ţinea de voievozi şi de autorităţile locale. Pe Cluj-Mănăştur, da, a fost supărat. Cluj-Mănăştur, care nu era Cluj, era practic o abaţie care s-a asociat răscoalei nobiliare, acolo le-a demolat zidurile pentru participare la rebeliune”, spune Tudor Sălăgean.

Există şi o legendă, nesusţinută de documente istorice, legată de o vizită neanunţată pe care Matia Corvin ar fi făcut-o la Cluj. Legenda a fost consemnată de Heltai Gaspar, în secolul XVI. “În perioada în care a luat naştere mitul referitor la marele rege şi în care a început să fie numit Matia cel Drept a luat naştere şi o legendă referitoare la o vizită incognito a regelui în Cluj. Se spune că regele şi-ar fi lăsat suita la Gilău, în castelul de acolo, şi s-ar fi deghizat în student călător şi ar fi intrat în Cluj incognito ca să vadă cum sunt respectate legile şi cum funcţionează oraşul. În Piaţa Mare ar fi văzut cum locuitorii mai săraci ai oraşului erau obligaţi de către jude să descarce buşteni pentru propria lui gospodărie, nu pentru oraş. «Studentul» Matia a protestat, a fost biciuit şi a fost pus la lucru alături de plebei. Însă pe trei bucăţi de lemn, pe care le-a ascuns în gospodăria judelui, a scris: «aici a fost regele Matia, unde este dreptatea?». Seara a fost eliberat, s-a întors la Gilău, a doua zi a intrat în fruntea suitei strălucitoare, a întrebat cum sunt respectate legile care prevăd protejarea locuitorilor sărmani şi ocrotirea lor, i s-a spus că foarte bine şi atunci i-a demascat practic pe jude şi pe acoliţii lui, arătându-le cele trei bucăţi de lemn pe care erau inscripţiile făcute cu o seară înainte. Se spune că judele şi personajul care-l biciuise au fost pedepsiţi aspru”, povesteşte Tudor Sălăgean.

Casa în care s-a născut Matei Corvin a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului şi este influenţată de mai multe stiluri arhitecturale. “Casa în care s-a născut este unul din cele mai vechi monumente din Cluj, ca structură datează din secolul XIV. În secolul XV, la 1440, s-a născut acolo Matia. Casa are şi elemente de gotic şi, în acelaşi timp, când intri în interior, are şi elemente renascentiste. Se afla la periferia cetăţii de la vremea aceea. Acolo a fost un muzeu pe vremea maghiarilor, când s-a făcut concursul pentru monumentul lui Matia, acolo au fost expuse toate machetele”, explică Lucian Nastasă Kovacs.

Matia_Corvin-inscriptie2

Matia Corvin a condus Regatul Ungariei de la vârsta de 15 ani şi a murit în 1490. Tatăl său, Iancu de Hunedoara, a fost ban al Severinului, voievod al Transilvaniei şi regent al Ungariei, iar mama sa, Elisabeta Szilagyi, a fost o contesă maghiară, fiica căpitanului Laszlo Szilagyi de Horogszeg.

Matia Corvin are în principala piaţă a Clujului şi un grup statuar, care îl înfăţişează călare, înconjurat de comitele de Timiş, Pavel Chinezu, de viceregele Ungariei, Ştefan Szapolyai, de voievodul Transilvaniei, Ştefan Bathory, şi de conducătorul de oşti Blasiu Magyar.

Grupul statuar – conceput de sculptorul Janos Fadrusz şi de arhitectul Lajos Pakey – a fost inaugurat în 1902, iar macheta acestuia a obţinut premiul întâi la Expoziţia Universală de la Paris, din anul 1900. (Text: Agerpres, Foto:  ro.wikipedia.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *