Mp3

CARAŞ-SEVERIN: scurtă prezentare a judeţului

Lacul-Buhui-Anina

Suprafaţa: 8.520 kmp
Numărul oraşelor şi municipiilor: 8, din care două municipii: Reşiţa şi Caransebeş
Numărul comunelor: 69
Numărul satelor: 287

Situat în partea de sud-vest a României, Caraş-Severin se învecinează cu judeţele Timiş la nord şi nord-vest, Hunedoara şi Gorj la est, Mehedinţi la est şi sud-est, iar Dunărea formează în partea de sud şi sud-vest graniţă cu Serbia.

În judeţ se află punctele de trecere a frontierei: Moldova Veche (România) – Gerdap (Serbia), în regim de trafic portuar, şi Naidăş (România) – Kalugerovo (Serbia), în regim de trafic rutier.

Suprafaţa judeţului reprezintă 3,6% din suprafaţa României, Caraş-Severin fiind al treilea din ţară, ca mărime.

Populaţia stabilă a judeţului Caraş-Severin este de 295.579 persoane, potrivit Recensământului Populaţiei din 2011. Populaţia stabilă a municipiilor şi oraşelor este următoarea: municipiul Reşiţa (73.280 persoane), municipiul Caransebeş (24.690 persoane), oraşul Bocşa (15.840 persoane), oraşul Moldova Nouă (12.350 persoane), oraşul Oraviţa (11.390 persoane), oraşul Oţelu Roşu (10.510 persoane), oraşul Anina (7.480 persoane) şi oraşul Băile Herculane (5.000 persoane). În municipii şi oraşe trăiesc 160.550 persoane, reprezentând 54,3% din totalul populaţiei stabile.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 271.880 persoane (din totalul celor 295.570 persoane), dintre care s-au declarat români 243.930 persoane (89,72%), romi 7.270 persoane (2,67%), croaţi 5.090 persoane (1,87%), sârbi 5.040 persoane (1,85%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 1.500 sunt: maghiari (2.940 persoane), germani (2.890 persoane), ucraineni (2.480 persoane) şi cehi (1.560 persoane).

În Caraş-Severin se află toate cele trei trepte de relief clasice pentru teritoriul României, predominând însă munţii, care ocupă 65% din teritoriu: Munţii Banatului, Munţii Ţarcu, Munţii Godeanu şi Munţii Cernei. Dealurile au o extindere mică, ocupând 10,8%, depresiunile 16,5%, iar câmpiile 7,3%. Punctele extreme între care este cuprins teritoriul judeţului Caraş-Severin sunt: nord – Vârful Rusca, est – Vârful Scărişoara, sud – Dealul Căprior, vest – localitatea Iam.

Gugu

Cea mai mică altitudine a judeţului, de circa 76 m, a fost măsurată în zona localităţii Drencova, iar maximul se înregistrează în munţii Godeanu, în Vârful Gugu 2.291 m. Relieful muntos creşte în altitudine de la vest spre est. Munţii Godeanu se ridică cu mult deasupra părţii sudice a Munţilor Poiana Ruscă şi a Munţilor Semenic, Almăj, Locvei, Aninei şi Dognecei, care au înălţimi cuprinse între 600 şi 1.400 m. Munţii sunt separaţi de culoarele depresionare Bistra şi Timiş-Cerna. Spre vest, se întind Dealurile Oraviţei, Doclinului şi Sacoş-Zăgujeni, precum şi o porţiune restrânsă a Câmpiei Timişului.

Caraş-Severin dispune de o bogată reţea hidrografică, teritoriul fiind fragmentat de văile apelor curgătoare tributare râurilor Cerna, Timiş, Bârzava, Caraş, Nera. Timişul (cu o lungime de 87 km) este cel mai important dintre râurile bănăţene. Bârzava îşi are izvorul pe versanţii nord-vestici ai Munţilor Semenic, pe cursul său superior fiind amenajate lacurile artificiale Văliug, Breazova şi Secu. Caraşul izvorăşte din Munţii Aninei şi străbate trei zone distincte ca relief şi altitudini. Nera îşi adună apele din Masivul Semenic, străbate Depresiunea Almăjului, pentru a pătrunde apoi în cheile ce-i poartă numele, cele mai lungi din ţară. Cerna îşi are obârşia pe versanţii sud-vestici ai Munţilor Godeanu. Dunărea formează limita sudică a judeţului, pe o lungime de 64 km.

lacul-draculuiLacul Dracului

Între lacuri, de amintit sunt: Lacul Dracului (700 mp), din Cheile Nerei, cel mai mare lac carstic, Lacul Ochiul Beiului (284 mp), din Munţii Aninei; lacuri glaciare (Baia Vulturilor în Munţii Semenic, Iezerul, Ţarcu, Pietrele Albe în Munţii Ţarcu) şi lacuri artificiale de baraj, realizate în scopul alimentării cu apă sau pentru producerea energiei: Văliug, Gozna, Secu şi Breazova (pe Bârzava), Trei Ape (pe Timiş), Buhui şi Mărghitaş (pe Buhui), Lacul Mare şi Lacul Mic (pe Caraş), Poiana Mărului (pe Bistra), Herculane (pe Cerna), Porţile de Fier (pe Dunăre) şi altele.

În Caraş – Severin sunt delimitate 52 de arii naturale protejate, dintre care 51 sunt de interes naţional. Pe lângă Parcurile Naţionale Semenic, Cheile Nerei, Domogled şi Porţile de Fier, care cuprind, la rândul lor, numeroase rezervaţii, există peste 20 de areale protejate neincluse în aceste limite.

Judeţul Caraş-Severin dispune de importante resurse naturale: zăcăminte de minereu de fier (Ocna de Fier, Dognecea, Delineşti, Târnova, Doman, Ogaşu Popii – Reşiţa, Tîlva Ţapului, Munţii Poiana Ruscă, Topleţ); cărbuni (Secu, Doman, Anina, Lupac, Mehadia); calcar metalurgic (Colţani, Dealu Crucii, Stârnic); argilă refractară (Anina), dolomită (Armeniş); cuarţ (Târnova); zăcăminte de cupru (Dognecea, Oraviţa, Sasca Montană, Moldova Nouă).

Pe plan economic, Caraş-Severin a fost cunoscut înainte de 1989 drept centru al siderurgiei, industria fiind concentrată, în principal, în Reşiţa. După 1990, s-a înregistrat o diminuare a activităţilor industriale datorită interesului scăzut al investitorilor pentru această zonă. În acest context, ponderea cea mai însemnată în producţia totală a judeţului o deţine, în prezent, industria prelucrătoare, cu subramurile: echipamente industriale, oţel, industria alimentară şi industria lemnului. (Text: Agerrpes, Foto:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *