Mp3

CARAŞ-SEVERIN: Municipiul Caransebeş

Caransebes1

Municipiul Caransebeş este situat în sud-vestul României, în judeţul Caraş-Severin, fiind a doua localitate ca mărime din judeţ. Se află la 280 m altitudine, în Depresiunea Caransebeşului, în zona de contact a muntelui cu dealul şi câmpia, aproximativ în zona de confluenţă a Bistrei (la nord) şi a Sebeşului (la sud) cu Timişul.

Depresiunea Caransebeşului a fost locuită din timpuri străvechi, fiind descoperite aici obiecte datând din Paleoliticul superior (cca. 35.000-10.000 î.Hr.), aşezări neolitice (mileniile VI-V î.Hr.) şi din Epoca bronzului (cca. 1600-1200 î.Hr.), obiecte din Epoca fierului (Hallstatt).

În perioada Daciei romane, la şase kilometri de actuala vatră, se afla castrul roman Tibiscum (Jupa), construit în anul 106 şi unde au fost cantonate mai multe legiuni romane. În timpul împăratului roman Septimius Severus, Tibiscum a fost ridicat la rang de municipiu. Ca urmare a oficializării creştinismului în Imperiul Roman, în anul 313, la Tibiscum s-a dezvoltat un important centru ecleziastic.

Caransebes2

Primele descoperiri arheologice care atestă existenţa unor aşezări pe raza actualului municipiu datează din secolele VIII-IX. Localitatea a fost menţionată documentar, pentru prima dată, la 29 aprilie 1290, ulterior fiind numită târg. În secolul al XIV-lea, apare sub numele de Sebeş. De fapt, se pare că iniţial au fost două aşezări distincte, Caran şi Sebeş, care s-au unit, rezultând localitatea Caransebeş.

O altă ipoteză, însă, ne spune că numele oraşului era Sebeş, dar, dat fiind că existau mai multe localităţi cu aceeaşi denumire în ţară, aceasta a fost modificată în Caransebeş. O a treia ipoteză ar fi că denumirea provine din cuvintele “kara” (care înseamnă negru în limbile popoarelor migratoare din Asia) şi “sebes” (care înseamnă iute, repede în maghiară). Numele oraşului în forma actuală, “Caransebeş”, apare în documente începând cu anul 1370.

Caransebes3

Caransebeşul este amintit ca sediu al provinciei Sebeş în anul 1352, iar din 1360, ca sediu al Banatului de Severin şi centru administrativ, politic şi militar al celor opt districte autonome româneşti din Banat. La 17 ianuarie 1497, regele Vladisav al II-lea recunoaşte privilegiile oraşului.

La 5 februarie 1532, Ioan Zapolya, voievod al Transilvaniei (1510-1526) şi rege al Ungariei (1526-1540), acordă locuitorilor scutirea de orice tribut. Din 1541, oraşul a trecut sub stăpânirea principilor ardeleni. Sub domnia regelui Ioan II Sigismund Zapolya (1559-1571), Caransebeşul devine oraş regal, beneficiind de aceleaşi drepturi ca Buda şi Timişoara.

Caransebes5

În secolele XVII-XVIII, Caransebeşul, datorită războaielor austriaco-turce, a trecut pe rând sub ocupaţia unuia sau altuia dintre beligeranţi. În 1658, însă, trece sub dominaţie otomană, până în 1688. Din 1718, prin pacea de la Passarowitz, Banatul trece sub dominaţia habsburgică. În 1738, în Caransebeş staţionează trupele imperiale implicate în război, iar în 1741, s-a ţinut, la Caransebeş, Conferinţa de pace pentru stabilirea liniei de frontieră dintre cele două imperii.

După armistiţiul de la Belgrad, semnat în octombrie 1918, întreg Banatul a fost ocupat de către armata sârbă, dar în ianuarie 1919, sârbii s-au retras din zonă, locul lor fiind luat de armata franceză. Banatul a intrat sub administraţia română din 28 iulie 1919, iar în urma hotărârii Conferinţei de pace de la Paris din august 1919 s-a făcut delimitarea teritorială dintre Serbia şi Regatul României. Oraşul s-a dezvoltat semnificativ între cele două războaie mondiale, iar din 1950, timp de doi ani, a fost reşedinţa regiunii Severin şi între 1950-1968 – reşedinţa raionului cu acelaşi nume. A fost declarat municipiu la 18 ianuarie 1995.

Caransebes4

Printre principalele puncte de atracţie din zonă se află Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, unde a funcţionat cazarma de grăniceri (1799); clădirea Primăriei municipiului (1903); ruinele cetăţii feudale (sec. XIII-XIV) şi ale unei biserici din sec. XIII, ruinele castrului şi ale oraşului roman Tibiscum, biserica Sfântul Gheorghe (1444), biserica Sfântul Ioan Botezătorul (1780-1781), biserica franciscană (1725), sinagoga (1893), monumentul şi casa generalului Ioan Dragalina.

Municipiul Caransebeş număra, la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, 24.689 de locuitori. (Text: Agerpres, Foto: caransebes.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *