Mp3

CARAŞ-SEVERIN: Cheile Nerei

Cheile-Nerei1

Cheile Nerei sunt cele mai lungi, dar şi cele mai frumoase din România, întinzându-se pe o lungime de 22 km şi care impresionează prin tot ceea ce oferă, de la imagini spectaculoase, la turism de aventură.

Cheile Nerei fac parte din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, unde se găsesc o serie de elemente unicat: Cheile Nerei, Cascadele Beuşniţei, Izvorul carstic Ochiul Beiului, Lacul Dracului, Izvorul Bigăr, făgete seculare, arbori monumentali de tisă, alun turcesc, sequoia giganteea, peşteri, floră şi faună relictară. Ca habitate şi ecosisteme protejate sunt pădurile seculare de făgete crescute pe calcare, pajişti şi stufărişuri cu fitocenoze de mare complexitate, stâncării, peşteri şi lacuri subterane, izvoare carstice şi cascade cu depunere de travertin, ecosisteme acvatice.

“Vorbim de un fabulos carst al parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa. Acesta ocupă partea centrală a Sinclinoriului Reşiţa – Moldova Nouă, care constituie cea mai întinsă şi compactă zonă de calcare din România. Această zonă este acoperită în cea mai mare parte cu benzi cretacice, jurasice şi triasice, orientate aproximativ nord-sud şi este carstificată până la altitudinea maximă de 1.160 m. În ciuda altitudinilor lor mijlocii sau chiar joase, în general sub 1.200 m, munţii de pe întinsul acestui parc au, în cele mai multe locuri, aspecte semeţe, de munte tânăr, înalt şi sălbatic“, susţine preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare (GEC) Nera, Cornel Popovici Sturza.

Cheile-Nerei2

În zonă întâlneşti un număr impresionant de fenomene carstice, de la cele mai simple, câmpuri de lapiez, până la doline, izbucuri, ponoare, cascade, poduri naturale şi terminând cu cele mai spectaculoase avene, peşteri şi lacuri carstice.

Elementul cel mai grandios al peisajului din parc îl constituie defileurile şi cheile de o frumuseţe rară, sculptate adânc în masivele calcaroase de apele râurilor: Nera, Beu, Şuşara, Miniş, Ciclova, Oraviţa, Cremeniţa, Ulmu, care traversează acest spaţiu miraculos.

Alpiniştii se pot bucura de pereţi verticali, cu fisuri şi surplombe, înalţi până la 200 m (Cârşia Rolului, Cârşia Şoimului, Cârşia Căprariului), iar Turnurile Begului oferă pentru cei mai curajoşi şi experimentaţi trasee cu grade înalte de dificultate.

Potrivit preşedintelui GEC Nera, parcul cuprinde adevărate minuni acvatice. Reţeaua hidrologică a parcului cuprinde bazinele râului Nera şi ale afluenţilor săi, apa râurilor fiind sursa permanentă de viaţă şi frumuseţe pentru toate ecosistemele existente în acestui areal.

Cheile-Nerei3

Pe tot întinsul sălbaticelor Chei ale Nerei, de la Şopotu Nou şi până la Sasca Română, pe o lungime de peste 20 km, întâlneşti ape verzi-albastre, spectaculoase, cu un curs întretăiat de cuvete adânci. Datorită calcarelor, apele infiltrate în adâncuri formează cursuri subterane, care ţâşnesc din nou la suprafaţă sub forma unor izbucuri, cum sunt cele din Cheile Nerei (Iordanului) de la Beuşniţa, Bigăr, Lăpuşnic, Moceriş, Ducin, Tisia, Vicinic, Simion. Cele mai multe ape sunt încărcate cu carbonat de calciu, iar curgerea lor este însoţită de mari depuneri de travertin, pe patul de stuf calcaros formându-se o succesiune mirifică de cascade în trepte. Cele mai fascinante dintre ele sunt Cascadele Beuşniţei, adevărate orgi acvatice, unice în peisajul românesc prin frumuseţea şi originalitatea lor.

Cheile-Nerei4

În apropierea acestor cascade se află şi Lacul “Ochiul Beiului”, un impresionant izbuc, oglindă a propriei splendori a naturii genuine din acest spaţiu minunat. Dacă este să ne referim la misterele subterane, pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa se află concentrate 472 de peşteri şi avene, cu o mare varietate de tipuri morfologice şi formaţiuni valoroase.

Ecosistemul subteran al parcului, întins pe zeci şi sute de kilometri de galerii de peşteră, a fost până în prezent foarte puţin cercetat. El ascunde râuri şi lacuri subterane, universul fascinant al stalactitelor şi stalagmitelor, numeroase specii de vieţuitoare. Dincolo de valoarea lor turistică, importanţa acestor peşteri consistă, în special, în bogăţia de informaţii paleontologice detaliate pe care le oferă sedimentele lor acumulate în decursul timpului. Merită vizitate ca obiective turistice atractive peşterile: Dubova, Gaura Porcarului, Rolului, Sfânta Elena, Ponor Plopa, Ponor Uscat, Găurile lui Miloi.

Tot aici se găseşte şi Lacul Dracului, format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri, şi care constituie un fenomen carstic unic în România. El este o poartă de intrare într-o reţea subacvatică de galerii, ce ascund misterele unei lumi secrete.

Cascada-beusnita

Legenda spune că demult, un moş hâtru, în timp ce stătea cu caprele la păscut, pe neaşteptate i s-a ivit în faţă un omuleţ cu un peşte în mână. Omuleţul i-a cerut bătrânului să îi frigă peştele pe jar de vreascuri uscate, având grijă să nu cumva să i se strâmbe coada, lucru pe care acesta l-a acceptat, cu condiţia ca omuleţul, la rândul său, să-i frigă un cap de ţap, fără ca acesta să “rânjească”. Bătrânul s-a pus pe treabă şi a înfipt un băţ în peşte, aşa încât, coada acestuia nu s-a îndoit. Musafirul său, însă, care nu era altul decât diavolul, a legat botul ţapului cu o funie din coajă de tei. Jarul a ars teiul, fapt pentru care botul ţapului s-a desfăcut, arătându-şi dinţii. Furios că bătrânul l-a păcălit, diavolul s-a aruncat în lac. De atunci, acesta poartă numele de Lacul Dracului.

Expediţiile speologice întreprinse în Cheile Nerei au colectat un inventar bogat, fiind identificate situri paleontologice şi arheologice în 24 de peşteri. Aceste situri atestă şi urme de locuire umană (fragmente ceramice, vetre de foc din neolitic până în prezent).

Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa prezintă o bogată ofertă ecoturistică. Relieful său, cu spectaculoase forme carstice, îndeamnă la drumeţie şi excursii prin locuri sălbatice de o rară frumuseţe. Acest parc protejează o biodiversitate bogată şi oferă celor care păşesc în perimetrul său clipe unice de încântare şi purificare în faţa naturii primordiale, rămasă intactă, la fel ca la începuturi.

Cascada-bigar

Peisajele de aici cu stânci de un alb imaculat, cu cascade, lacuri, ape curgătoare şi păduri seculare sunt impresionante şi te farmecă la tot pasul. Pe teritoriul parcului poţi descoperi sălaşe arhaice, cantoane silvice, sate de munte cu comunităţi locale tradiţionale.

Dacă îşi doresc aventură, turiştii au la dispoziţie numeroase posibilităţi: peşterile şi lacurile subterane din zonă îi aşteaptă pentru explorare, stâncile verticale de calcar, cu grade diferite de dificultate pentru escaladă, apele Nerei pentru rafting, Valea Rea pentru canyoning, Cheile Şuşarei şi Nerei pentru ture de trekking. Dacă sunt interesaţi de obiective culturale, turiştii pot vizita vestigiile istorice: galerii străvechi de mină, construcţia romană din Valea Boiştea, Cetatea Socolari, dar şi renovata clădire a Teatrului din Oraviţa, cea mai veche din România, o adevărată bijuterie barocă. De asemenea, pot merge în pelerinaj la mănăstirile Călugăra şi Sasca, precum şi la alte lăcaşuri vechi de cult aflate în zonă.

“Vegetaţia şi flora parcului oferă un mozaic impresionant de specii, care provin din areale geografice şi ecologice diferite. Această mare biodiversitate se datorează caracterului special al biotipurilor de aici (roci calcaroase cu regim termic favorabil), care au oferit habitate prielnice şi pentru o serie de specii de plante termofile de origine mediteraneeană şi sudică, migrate în timpul glaciaţiunilor pe aceste locuri. Cercetările de până acum indică existenţa pe aceste meleaguri a circa 1.086 de specii de plante superioare, aparţinând a 98 de familii”, spune Cornel Popovici Sturza.

Cheile-Nerei5

Între monumentele naturii protejate din parc se află măceşul de Beuşniţa, vişinul turcesc, ghimpele, cornişorul, săbiuţa şi orhideele locale. Condiţiile prielnice de hrană şi adăpost din zonă au favorizat dezvoltarea unui bogat efectiv de animale şi păsări sălbatice, care conferă un farmec deosebit acestui parc. Aici poţi întâlni reprezentanţi din majoritatea ordinelor din zona temperat-europeană, dar şi numeroase relicte pre şi post glaciare de provenienţă sudică, mediteraneeană. Bogate în salmonide, apele râului Nera prezintă şi o mare diversitate de moluşte şi crustacee considerate relicte pontocaspice. O altă specie rară de peşte este relictul terţiar fâsa (Cobitis elongata), cu areal doar în Cheile Nerei.

Cercetările întreprinse până în prezent au identificat în fauna terestră 313 taxoni, din care 119 sunt specii protejate, iar în fauna cavernicolă, 273 taxoni, din care 45 sunt specii rare şi endemisme.

Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa prezintă o bogată ofertă ecoturistică. Relieful său, cu spectaculoase forme carstice, îndeamnă la drumeţie şi excursii prin locuri sălbatice de o frumuseţe ieşită din comun. Acest parc protejează o biodiversitate bogată şi oferă celor care păşesc în perimetrul său clipe unice de încântare şi purificare în faţa naturii primordiale, rămasă intactă, ca la începuturi. Peisajele cu stânci de un alb imaculat, cu cascade, lacuri, ape curgătoare şi păduri seculare sunt impresionante şi te farmecă la tot pasul.

Cheile-Nerei6

Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa este amplasat în sud-vestul României, în sudul Banatului Montan, în Munţii Aninei şi Locvei. Accesul în parc se face din Băile Herculane, pe ruta Bozovici – Şopotu Nou, pe DN 57B, din Timişoara, pe ruta Oraviţa – Sasca Montană, pe DN 57, din Reşiţa, pe ruta Anina – Steierdorf, pe DN 58. În interiorul parcului, accesul se face pe drumuri auto, forestiere şi pe potecile turistice autorizate în acest scop. Suprafaţa parcului este de 36.758 ha, din care 29.164 ha, în fond forestier.

Rezervaţiile naturale incluse în parc sunt Cheile Nerei – Beuşniţa (4.069,40 ha), Cheile Şuşarei (247,80 ha), Ciclova – Ilidia (1.939,30 ha), Izvorul Bigăr (270,90 ha), Ducin (284,90 ha) şi Lişovacea (33,00 ha). (Text: Agerpres, Foto: cheilenereibeusnita.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *