Cabernet Sauvignon, regele vinurilor roşii

cabernet-sauvignon-struguri

Vinul roşu de Cabernet Sauvignon se bucură de cea mai aleasă reputaţie în lumea întreagă, fiind considerat chiar regele vinurilor roşii nu numai în patria de origine, Franţa, ci şi în ţările din lumea nouă, Australia, Noua Zeelandă, California, Africa de Sud, Chile etc.

Soiul este originar din celebra regiune viticolă franceză Bordeaux, unde face parte din sortiment, alături de Merlot, Malbec şi pe alocuri de Cabernet franc, notează prof. dr. Viorel Stoian, în volumul ”Marea carte a degustării vinurilor”.

Cabernet Sauvignon ocupa primul loc în ierarhia soiurilor cultivate în lume, la nivelul anului 2010 deţinând o suprafaţă de 290.091 ha, ceea ce reprezintă 6,30% din suprafaţa viticolă mondială, menţionează autorul Kym Anderson, în cartea ”Which winegrape varieties are grown where? A global empirical picture” (2013).

Potrivit lui Jancis Robinson şi colaboratorii, în volumul ”Wine grapes. A complete guide to 1368 vine varieties, including their origins and flavours” (2012), Franţa este cea mai mare ţară cultivatoare de Cabernet Sauvignon, cu o suprafaţă de 56.386 ha, soiul ocupând aici locul al IV-lea în cultură, după Merlot, Grenache şi Syrah.

Contrar aşteptărilor, Cabernet Sauvignon nu ocupă cea mai mare parte din suprafaţa viticolă a regiunii Bordeaux, pe primul loc situându-se soiul Merlot. Cabernet Sauvignon nu deţine decât 18% din suprafaţa cultivată la Bordeaux, pe când Merlot ocupă peste 32%, potrivit volumului ”The New Sotheby’s Wine Encyclopedia”. Soiul ajunge la maturitate mai târziu, adaptându-se mai bine în zone mai călduroase decât poate oferi mare parte din regiunea Bordeaux.

În România, soiul Cabernet Sauvignon a fost introdus acum circa 100 de ani, odată cu refacerea viilor distruse de invazia filoxerică de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi este cultivat în podgoria Dealu Mare şi în multe alte centre viticole. S-a adaptat cu rapiditate condiţiilor de la noi, cele mai bune rezultate dându-le în zona colinară a Munteniei şi Olteniei, în sudul Moldovei, în Banat şi în Dobrogea. Ocupă un loc important în sortimentul multor podgorii, contribuind semnificativ la faima unor cunoscute areale viticole, precum: Valea Călugărească, Urlaţi, Ceptura, Tohani, Sâmbureşti, Vânju Mare, Oreviţa, Recaş, Miniş, Murfatlar etc.

Strugurii de Cabernet Sauvignon sunt mici spre mijlocii, tronconici, uniaripaţi, având boabele aşezate potrivit de des pe ciorchine. Bobul este mic, sferic, cu pieliţa groasă, de culoare negru albăstrui, datorită stratului dens de pruină. Pulpa este zemoasă, necolorată şi are un gust ierbos, astringent, specific soiului.

Producţiile de struguri sunt în general mici, de 6-10 t/ha. Ajung la maturitate deplină târziu în toamnă, când acumulează 200-220 g/l zaharuri. Strugurii acumulează substanţe colorante în cantităţi suficiente, ceea ce face ca vinurile obţinute să aibă o culoare roşie-rubinie intensă, fiind şi foarte extractive, potrivit prof. dr. Liliana Rotaru, în volumul ”Soiuri de viţă-de-vie pentru struguri de vin” (2009).

Exif_JPEG_PICTURE

Vinul de Cabernet Sauvignon are o culoare intensă, roşu cu nuanţe de violaceu când este tânăr, roşu rubiniu intens când are peste 2 ani. Are o tărie alcoolică de 12,5-13% vol. şi este recomandat a fi pus în consum după 2-4 ani de maturare la vas şi după 3-6 ani de maturare la sticlă, deoarece când este tânăr, este prea aspru, aproape neconsumabil, notează prof. dr. Viorel Stoian. Este un vin corpolent, extractiv, plin, uneori astringent, rustic, cu un caracter gusto-olfactiv ierbos. Are o aciditate mai ridicată decât a altor vinuri, ceea ce explică senzaţia de robusteţe.

Vinurile de Cabernet Sauvignon sunt îmbogăţite în compuşi importanţi, cum ar fi taninurile şi aromele, prin maturare timp de câteva luni în baricuri, butoaie specifice din lemn de stejar, de 225 litri, originare din regiunea viticolă Bordeaux şi folosite, în prezent, în majoritatea ţărilor viticole ale lumii. Sunt indicate ca vinuri seci, căci în cazul în care din Cabernet Sauvignon se obţine un vin demidulce sau dulce, acesta devine dezechilibrat, surprinzând neplăcut consumatorul.

Caracterul vinurilor de Cabernet Sauvignon variază discret în funcţie de locul de producere, astfel că cel de Valea Călugărească sau de Ceptura este mai moale şi mai catifelat, cel obţinut la Sâmbureşti sau la Mehedinţi este mai încărcat, cel de Recaş este mai suplu, iar cel de Miniş este mai acid şi oarecum mai dur, Cabernet-ul de Murfatlar este mai greoi, iar cel din sudul Moldovei mai lejer, notează prof. dr. Viorel Stoian.

Oenologul Mihai Macici aprecia, în cartea ”Vinurile României” (1996), că vinul de Cabernet Sauvignon, produs la Dealu Mare prezintă ”o culoare roşie intensă cu o frumoasă nuanţă rubinie, aromă absolut specifică, amintind-o pe cea de vegetaţie sălbatică, cu seve puternice, peste care se suprapune un buchet nobil şi complex, impunător, realizat prin învechire, cu gust armonios, bazat pe o fericită îmbinare între alcool, aciditate şi tanin. Vinul este dur şi sălbatic în primul an, dar se rotunjeşte, capătă moliciune şi supleţe prin învechire la butoi şi sticle”.

Robusteţea lui face ca vinul de Cabernet Sauvignon să se armonizeze foarte bine cu friptura de porc şi cu preparatele din carne de mistreţ. Radu Anton Roman îl recomandă pentru vânat la cuptor, carne în untură, stufat de miel, frigărui de berbec, chiftele marinate, sarmale în foi de varză şi sarmale în foi de viţă, iahnie de fasole cu carne afumată, dar şi alături de un platou cu brânzeturi cu mucegai nobil. (Text: Agerpres, Foto: banfiwines.com,commons.wikimedia.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *