BUZĂU: scurtă prezentare a judeţului

vulcan-noroios

Suprafaţa: 6.102,6 kmp
Numărul oraşelor şi municipiilor: 5, din care municipii: 2 – Buzău şi Râmnicu Sărat
Numărul comunelor: 82
Numărul satelor: 475

Situat în partea de sud-est a României, în sud-estul Carpaţilor Orientali, judeţul Buzău se învecinează la nord-vest cu jud. Braşov şi Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomiţa, la est cu Brăila şi la nord-est cu Vrancea.

Axat pe cursul superior şi mijlociu al râului Buzău, judeţul ocupă 2,6 % din teritoriul ţării. Buzăul face legătura între arcul Carpaţilor şi Câmpia Dunării, ocupând o zonă aflată la graniţa dintre cele trei provincii istorice româneşti – Muntenia, Moldova şi Transilvania.

Potrivit Recensământului Populaţiei din 2011, populaţia stabilă a judeţului Buzău era de 451.069 persoane. În municipii şi oraşe trăiesc 174.127 persoane, reprezentând 38,6% din totalul populaţiei stabile. Populaţia stabilă municipiul Buzău – 115.494 persoane; Râmnicu Sărat – 33.843 persoane. Oraşele Nehoiu, Pătârlagele şi Pogoanele au sub 10.300 de locuitori. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 430.031, dintre care s-au declarat români 409.316 persoane (95,2%) şi rromi 20.376 persoane (4,7%).

Focul_viu

Judeţul Buzău ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului Buzău, cuprinzând toate formele de relief: munţi în partea de nord, câmpie în sud, iar între acestea zona colinară subcarpatică.

Zona de munte este formată din Munţii Buzăului şi Munţii Vrancei, care fac parte din Carpaţii de Curbură. Zona de deal este cunoscută sub numele de Dealurile Buzăului (Subcarpaţii Buzăului), ce cuprind o succesiune de culmi deluroase şi depresiuni. Zona de câmpie se întinde în partea sudică şi sud-estică a judeţului, încadrându-se în unitatea morfologică a Câmpiei Române prin câteva subdiviziuni, de la vest spre est: Câmpia Gherghiţei, Câmpia Bărăganului de Mijloc, Câmpia Buzău-Călmăţui şi Câmpia Râmnicului.

Lista ariilor protejate din judeţul Buzău cuprinde (conform Legii nr. 5/2000): monumente ale naturii: Sarea lui Buzău (comuna Vipereşti), Chihlimbarul de Buzău (com. Colţi), Piatra Albă “La Grunj” (com. Mânzăleşti), Blocurile de calcar de la Bădila (Vipereşti), Focul Viu – Lopătari (com. Lopătari) şi rezervaţiile naturale: Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari (com. Scorţoasa, 18,8 ha), Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mici (com. Scorţoasa, 13,23 ha), Pădurea cu tisă (com. Chiojdu, oraşul Nehoiu), Balta Albă (1167 ha), Dealul cu Lilieci Cernăteşti (10,59 ha), Platoul Meledic (com. Mânzăleşti, Lopătari, 157 ha), Pădurea Crivineni (Oraş Pătârlagele, 15,44 ha), Balta Amara (com. Balta Albă – Buzău), Pădurea Brădeanu (5,8 ha), Pădurea Lacurile – Bisoca (10 ha).

Peste 40% din suprafaţa totală a judeţului este teren arabil. Subsolul este bogat în depozite de origine organică (petrol, cărbune, chihlimbar, calcar) şi minerală (sare, gresie, argilă, nisipuri, nisipuri cuarţoase, diatomită, pietrişuri). Şi apele minerale sunt în cantităţi mari şi variate, o resursă aparte reprezentând-o apele minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice (Sărata-Monteoru, Fişici, Nehoiu, Siriu), dar şi nămolul sapropelic, de la Balta Albă.

Marile întreprinderi din industria judeţului dinainte de 1989 au fost preluate şi dezvoltate de companii multinaţionale sau de investitorii români din prima generaţie. Într-un clasament al economiilor judeţene din România, publicat la începutul anului 2014, Buzăul ocupă poziţia a 16-a. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *